Anevrism cerebral
Descrierea anevrismului cerebral
Anevrismul cerebral este o dilatatie a unei artere cerebrale. Acesta poate sa ramana nedepistat si sa nu prezinte semne si simptome o lunga perioada de timp. Cat timp dilatatia este de dimensiuni mici si artera nu se perforeaza, anevrismul nu cauzeaza probleme.
Cauzele anevrismului cerebral
Anevrismele in creier au loc atunci cand exista o zona slabita in peretele unui vas de sange. Predispozitia pentru dezvoltarea unui anevrism poate fi mostenita sau se poate dobandi prin ingrosarea arterelor (ateroscleroza), o data cu inaintarea in varsta. Unii factori care pot inclina balanta spre dezvoltarea unui anevrism cerebral pot fi controlati, altii nu.
Urmatorii factori pot creste riscul dezvoltarii unui anevrism sau al ruperii lui: anevrismele in antecedentele patologice personale. Aproximativ 20% din pacientii care au avut un anevrism in antecedente au risc de a dezvolta ulterior altele. Afroamericanii sunt de 2 ori mai predispusi la anevrisme decat caucazienii. Antecedentele heredocolaterale (prezenta bolii in antecedentele familiale). Persoanele cu cazuri de anevrism cerebral in familie sunt de 2 ori mai mult supuse riscului de a avea un anevrism fata de cei fara antecedente heredocolaterale. Femeile sunt de 2 ori mai predispuse la dezvoltarea unui anevrism cerebral sau o hemoragie subarahnoidiana fata de barbati. Riscul unei hemoragii cerebrale este mai mare la oamenii care au hipertensiune arteriala. Fumatul creste riscul unei rupturi de anevrism.
Simptomele anevrismului cerebral
Anevrismele nu cauzeaza de obicei nici un simptom cu exceptia cazului in care apare o ruptura si provoca sangerari la nivelul creierului. Adesea, un anevrism este gasit atunci cand un CT sau RMN-ul este realizat pentru un alt motiv.
Simptomele apar in cazul in care anevrismul impinge pe structuri din apropierea creierului. Simptomele depind de ceea ce structura de anevrism impinge mai departe, dar pot include: vedere dubla, pierderea vederii, dureri de cap, dureri oculare, dureri cervicale, o durere de cap brusca, severa (adesea descrisa ca fiind cea mai rea durere de cap din viata ta) este un simptom care indica un anevrism.
Alte simptome de anevrism cerebral pot include: confuzie, letargie, somnolenta, sau inconstienta, caderea pleoapei, dureri de cap cu greata sau varsaturi, slabiciune musculara sau dificultate in miscare in orice parte a corpului. Senzatia de amorteala sau a cadere in orice parte a corpului, convulsii, circulatia letargica, discursul confuz si incoerent, torticolis (ocazional), aparitia brusca a iritabilitatii, impulsivitate, temperament sau control slab, modificari de vedere (vedere dubla, pierderea vederii).
Diagnosticul anevrismului cerebral
Un examen la ochi poate arata presiune crescuta in creier, inclusiv umflarea nervului optic sau sangerare in retina ochiului. Urmatoarele teste pot fi folosite pentru a diagnostica anevrismul cerebral si a determina cauza de sangerare in creier: CT de scanare a capului, examenul LCR, RMN a capului (tomografia poate fi mai buna in aratarea sangerarii la nivelul creierului), angiografie cerebrala sau angiografia CT spirala de scanare a capului pentru a descoperi locatia si marimea anevrismului, electroencefalograma (EEG) in cazul in care apar crize.
Tratamentul anevrismului cerebral
Medicul curant va stabili care sunt riscurile inainte de a lua cea mai buna decizie de tratament. Factorii care vor determina tipul de tratament pe care-l va primi pacientul includ varsta, marimea anevrismului, alti factori de risc aditionali si starea generala de sanatate.
Simptomele de multe ori nu apar pana la sangerare. Un anevrism cerebral este o boala de urgenta. Scopul tratamentului este de a controla simptomele si prevenirea hemoragiilor in continuare.
Scaderea tensiunii arteriale poate reduce riscul. Neurochirurgia este tratamentul principal pentru anevrismul cerebral. Baza anevrismului este inchisa cu cleme sau alte materiale care impiedica fluxul de sange prin anevrism. In multe cazuri, o alternativa la operatie se poate realiza prin plasarea bobinei speciale in anevrism prin artere, care cauzeaza un cheag de sange, pentru a forma si impiedica in continuare sangerarea.
Aceasta abordare este considerata mai putin invaziva decat operatia pe creier si in circumstante adecvate, aceasta este considerata ca fiind cea mai buna forma de tratament.
In cazul in care tratamentul chirurgical nu poate fi realizat din cauza starii pacientului sau a locatiei sau marimii, tratament medical este similar cu tratament pentru hemoragie subarahnoidiana.
Tratamentul poate include: activitatea de restrictii, medicamente pentru prevenirea convulsiilor, medicamente pentru controlul tensiunii arteriale si dureri de cap. Odata ce anevrismul este ameliorat, prevenirea accidentului vascular cerebral din cauza spasmelor vasului de sange poate fi necesara. Aceasta poate include fluide intravenos administrate si anumite medicamente.
|