Apneea nocturna

Echipa Ekilibrium recomanda:
Asea

Produs recomandat

Cele mai vandute

- 3 %Discount 3 %

Apneea nocturna

Descriere Apnee nocturna:

Daca fenomenul de oprire a respiratiei apare in repetate randuri, in timpul somnului, vorbim despre afectiunea numita apnee noctura, respectiv sindromul de apnee nocturna. Etimologic vorbind, termenul Apnee provine din limba greaca  a pneea, adica fara aer. Barbatii au o tendinta de 3-6 ori mai mare decat femeile catre sforait, mai ales odata cu inaintarea in varsta. Aproximativ 3% din populatie sufera de apnee nocturna. In cazul persoanelor peste 40 de ani, se estimeaza ca 4% din barbati si 2% dintre femei sufera aceasta tulburare. Peste 80% din cei afectati sunt supraponderali. Apneea nocturna poate fi determinata de o obstructie, sau ingustare a cailor aeriene superioare, de o tulburare functionala a musculaturii respiratorii, sau de alte patologii, asa precum insuficienta cardiaca, de exemplu. Indiciul principal al apneei nocturne il constituie sforaitul tare, neregulat. Tulburarile de somn, printre care si apneea noctura, duc la probleme de concentrare si dispozitie sufleteasca oscilanta.

Pentru intermedierea diagnosticului se fac investigatii sangvine, de testare a functiei pulmonare si a somnului. Netratat, sindromul de apnee nocturna poate duce la boli cardiace si pulmonare (de exemplu insuficienta cardiaca dreapta, hipertenstiune pulmonara).  In cele mai multe cazuri se dovedesc de ajutor unele masuri generale, cum ar fi renuntarea la alcool (mai ales seara), intervalele regulate de somn, adoptarea unei pozitii de decubit lateral in timpul somnului, scaderea greutarii corporale la supraponderali, indepartarea chirurgicala a polipilor nazali, respectiv a amigdalelor  faringiene (daca este cazul).

Daca aceste masuri nu dau rezultate, se poate folosi in timpul somului un dispozitiv de sprijinire a respiratiei (in combinatie cu o masca respiratorie) care are rolul de a mentine deschise caile respiratorii prin exercitarea unei mici presiuni, actionand astfel si impotriva sforaitului.
Apneea nocturna reprezinta o tulburare a respiratiei, care se defineste prin doua criterii:
- pauze respiratorii de minim 10 secunde in timpul somnului;
- mai mult de 10 pauze respiratorii intr-o ora de somn;
Nu se contorizeaza in acest caz pauzele respiratorii din faza de adormire si cele din faza REM (Rapid Eye Movement- faza de somn paradoxal, somnul cu vise), deoarece acestea survin destul de des. Se considera ca un numar de maxim 5 pauze respiratorii pe ora se incadreaza in normalitate. 

Cauze Apnee nocturna:

Se presupune  ca sindromul de apnee nocturna este determinat de doua cauze. In 90 % din cazuri apneea apare datorita unui fenomen obstructiv al musculaturii faringiene. Inchiderea cailor repiratorii duce la scaderea cantitatii de oxigen si cresterea celei de dioxid de carbon din sange, cu modificarea negativa a frecventei caridiace, precum in cazul bradicardiei. Cresterea concentratiei de dioxid de carbon duce la exacerbarea stimului repirator la nivel cerebral si astfel la hiperventilatie cu deschiderea cailor respiratorii si cresterea frecventei cardiace, ca in cazul tahicardiei. Apneea nocturna obstructiva este favorizata de greutatea supraponderala, prezenta polipilor nazali si a amigdalelor marite de volum, de dormitul pe spate, sau decubitul dorsal si barbia indreptata spre piept in timpul somnului. Daca sindromul de apnee nocturna se asociaza cu adipoza si cor pulmonale, vorbim de sindromul Pickwick, denumit dupa numele personajuli Little Joe din romanul The Pickwick Papers al lui Charles Dickens.

In mai putin de 10 % din cazuri nu apare nici o modificare a cailor respiratorii, apneea nocturna avand o cauza centrala, legata de lipsa functionala a cailor respiratorii datorita unui deficit de stimulare. Apneea nocturna poate sa apara si in patologiile pulmonare cronice, sub forma unei hipoventilatii alveolare secundare, datorita lipsei cronice de oxigen din alveolele pulmonare.

Simptome Apnee nocturna:Tabloul clinic al apneei nocturne cuprinde urmatoarele manifestari:
1) Oboseala in timpul zilei, cu perioade scurte de adormire, mai ales in timpul activitatilor monotone (in timpul calatoriei cu masina de exemplu) sau somnul de o secunda;
2) Cefalee matinala;
3) Scaderea puterii de concentrare;
4) Tulburari de memorie;
5) Depresie;
6) Tulburari de potenta;
Caracteristice pentru apneea nocturna sunt pauzele respiratorii, sforaitul tare si fazele de hiperventilatie, fara ca pacientul sa se trezeasca. Fazele de hiperventilatie tulbura ritmul de somn, ducand la deficit cronic de somn si oboseala in timpul zilei.

Diagnostic Apnee nocturna:

Examenul paraclinic arata cresterea numarului de globule rosii  datorita lipsei de oxigen in timpul noptii si a cresterii concentratiei de dioxid de carbon.  Diagnosticarea sindromului de apnee nocturna se face de cele mai multe ori pe baza simptomelor descrise, aceste indicii fiind completate ulterior de rezultatele examenelor paraclinice (de exemplu valorile sangvine).
Rezultatele concludente sunt oferite de investigarea in laboratorul de somnologie. Pacientul petrece o noapte in laboratorul de somnologie, pentru a i se inregistra pe timpul noptii frecventa respiratorie, concentratia in oxigen a sangelui, zgomotele respiratorii, electrocardiograma si electroencefalograma. Numarul si durata pauzelor respiratorii sunt cuantificate intr-un  asa-numit index de apnee, care rezulta din numarul de pauze respiratorii pe ora. Un index de apnee cu valoarea 20  inseamna ca in timpul unei ore de somn s-au inregistrat aproximativ 20 de pauze respiratorii, fiind vorba de un caz grav de apnee nocturna.

Tratament Apnee nocturna:

Cauzele sindromului de apnee nocturna nu sunt tratabile decat in conditii speciale. In cele mai multe cazuri pot fi insa de ajutor masuri generale cum ar fi: renuntarea la alcool, intervalele regulate de somn, dormitul pe o parte si scadera in greutate la persoanele supraponderale. Daca aceste masuri se dovedesc ineficiente, se poate folosi pe timpul noptii, in combinatie cu o masca respiratorie, un dispozitiv de sprijinire a respiratiei. Prin intermediul mastii respiratorii se mentin deschise caile aeriene (prin aplicarea unei presiuni), evitandu-se astfel pauzele respiratorii si sforaitul. Modul de reglare si de intrebuintare al mastii respiratorii le este explicat pacientilor la laboratorul de somnologie. Interventiile chirurgicale vizeaza indepartarea obstacolelor respiratorii (de exemplu a amigdalelor marite de volum) prin tonsilectomie si rezectia polipilor nazali. Alte metode folosite in trecut, cum ar fi corectura deviatiei de sept sau a palatului moale si-au pierdut din actualitate datorita faptului ca metodele conventionale dau rezultate bune.   

Lipsa de oxigen in timpul noptii duce la modificari ale structurii vaselor pulmonare si, consecutiv, la cresterea presiunii pulmonare. In cele din urma se ajunge la cardiomegalie dreapta si insuficienta cardiaca dreapta (cor pulmonale). Cor pulmonale debuteaza cu cresterea frecventei cardiace, dispnee in conditii de efort, iar ulterior chiar in repaos, care se vor asocia ulterior cu hepatomegalie (marirea in volum a ficatului) si edeme la membrele inferioare (acumulare de apa).   Indiferent de varsta, greutate corporala sau tulburari de metabolism asociate, sindromul de apnee nocturna obstructiva prezinta un risc cardiovascular semnificativ. Netratata, apneea nocturna cu un indice mai mare de 20 are o rata de mortalitate ridicata: Raportandu-ne la o perioada de 10 ani (rata de mortalitate pe 10 ani), mor aproximativ 40-50% din persoanele afectate, adica fiecare al doilea pacient cu apnee  netratata.  Avand in vedere faptul ca mai mult de 80% din persoanele care sufera de apnee nocturna sunt supraponderale, una din primele masuri profilactice este scaderea in greutate. Renuntarea la alcool si fumat, precum si evitarea meselor copioase inainte de culcare favorizeaza un somn odihnitor. Se recomanda de asemenea respectarea orelor regulate de somn si adoptarea pozitiei decubit lateral in timpul somnului.

Tratamente naturiste pentru Apneea nocturna