Coma

 Coma

Descriere Coma:

Coma reprezinta o afectiune clinica, care se manifesta printr-o grava perturbare cantitativa a starii de constienta, cu afectarea multipla a functiilor de relatie si pastrarea pana la un anumit prag a functiilor vegetative. Se asociaza cu somnul, insa difera deoarece bolnavul este nereactiv la stimuli de orice natura. Constienta reprezinta o stare a activitatii cerebrale, in limite normale in care individul este constient de el insusi si de mediul inconjurator. Este efectul unor procese neuro-biologice care se produc la nivelul sistemului nervos central. Starea de constienta este un proces distributiv, cu schimbarea in permanenta de participanti, activitatea efectuandu-se in afara unui algoritm. Starea de veghe este provocata de sistemul reticulat activator ascendent si de cortexul cerebral.

Cauze Coma:

Coma se dezvolta in urma afectarii cortexului cerebral bilateral, a sistemului reticulat activator ascendent si a cailor intra sau extratalamice, in timpul unor stari toxico-metabolice grave sau a leziunilor structurale intinse. Foarte rar, pacientii supravietuiesc distructiei severe a mezencefalului, insa pot ramane in stare de coma pentru tot restul vietii. Moartea apare ca reactie adversa, in urma tulburarilor vegetative provocate de cresterea tensiunii arteriale, tulburari de ritm cardiac, tulburari respiratorii, transpiratii profuze, grefate pe un status neurologic sau sistemic precar.  Practic, coma se dezvolta in organism din doua cauze principale: leziuni axonale difuze si hipertensiunea intracraniana. Leziunile axonale difuze produc coma prin intreruperea cailor interemisferice sau prin leziuni ale sistemului reticulat activator ascendent. Coma provocata de aceste leziuni, apare imediat dupa producerea traumatismului. Hipertensiunea intracraniana determina starea de coma prin creearea unei suferinte la nivel cerebral, ca urmare a diminuarii debitului sangvin cerebral sau prin lezarea diencefalului sau trunchiului cerebral. Coma provocata de hipertensiunea intracraniana apare mai tarziu de la debutul hipertensiunii. Starea de coma se poate agrava si poate determina hipoxie cerebrala sau respiratorie sau prin crize comitiale.

Clasificarea comelor:

In prezent, se cunosc doua tipuri de clasificari ale comelor:

Clasificarea I:

a)  Come nonstructurale simetrice care apar din cauza intoxicatiei cu: plumb, cianuri, ciuperci, etilenglicol, oxid de carbon, droguri (sedative, barbiturice, tranchilizante, alcool, opiacee, amfetamine, fenolciclidine), metabolice (hipoxia, hipercapnia, hipo si hipernatremia, hipo si hiperglicemia, acidoza lactica, hipermagneziemia, aminoacidemia, encefalopatia Reye, encefalopatia hepatica). De asemeni, poate fi produsa si de infectii (encefalitele virale, meningita bacteriana, encefalomielita postinfectioasa, sifilis, septicemii, malaria, febra tifoida);
b) Comele structurale simetrice se dezvolta din cauza ocluziei arterei carotide interne bilateral si a arterei cerebrale anterioare bilateral, hemoragiei talamice, hemoragiei subarahnoidiana, hidrocefalia, ocluzia arterei bazilare, hemoragia cu origine pontina, tumori de linie mediana ale trunchiului cerebral;
c)Come structurale asimetrice apare din cauza coagularii intravasculare diseminata, purpura trombotica trombocitopenica, endocardita trombotica nonbacteriana si bacteriana subacuta, embolia grasoasa, hematomul subdural, infarctul supratentorial bilateral masiv, leucoencefalopatia multifocala sau din cauza unor infarcte ale trunchiului cerebral, hemoragia trunchiului cerebral.

Clasificarea II:

a) come metabolice, provocate de de: diabet, hipoxie, encefalopatia anoxo-ischemica, encefalopatia hepatica, encefalopatia de dializa, uremia, hipoglicemia prelungita, hipo sau hipernatremia, hipo sau hipercalcemia, hipotiroidia, tireotoxicoza. Intalnim come dezvoltate din cauza unor leziuni structurale difuze ale sistemului nervos central, provocate de: encefalite, leziuni axonale, hemoragia subarahnoidiana, meningite virale sau nonvirale, traumatisme axonale difuze, epilepsie;
b) come prin leziuni structurale cerebrale focale, determinate de: leziuni structurale supratentoriale (hemoragia intracerebrala, infarctul cerebral, abcese cerebrale, hematomul subdural si epidural, tumori cerebrale primare sau metastatice), leziuni structurale subtentoriale: (hemoragii ale trunchiului cerebral, infarctul trunchiului cerebral, tumori cerebrale primare sau metastatice, traumatisme, abcese de trunchi cerebral, encefalite ale trunchiului cerebral) si leziuni structurale mixte supra si subtentoriale: hemoragii, infarcte cerebrale, abcese, tumori cerebrale primare sau metastatice, traumatisme.