Entropionul

Entropionul

Descrierea entropionului

Entropionul reprezinta orientarea marginii libere a pleoapei spre interior astfel incat malpozitia cililor irita permanent corneea. Dupa mecanismul de producere exista trei forme clinice: congenital, cicatriceal si spastic.
Entropionul congenital este cauzat de modificari de insertie a muschiului orbicular, microftalmie si modificari congenitale ale tarsului. Se poate vindeca spontan in primele luni dupa nastere.

Entropionul spastic produs de spasmul muschiului orbicular datorat la randul sau apritiei unor factori iritativi locali (conjunctivita, blefarita etc)

Entropionul cicatriceal apare dupa vindecarea cicatriceala a unor traumatisme si arsuri sau poate fi provocat de boli infectioase (trahom, herpes) sau autoimune (pemfigoidul cicatriceal).

Poate fi cauzat de un spasm muscular sau de traumatisme si inflamatii provocate de anumite afectiuni, care implica si pleoapa.

Clasificarea entropionului

Exista trei tipuri clinice de entropion, care se diferentiaza din punct de vedere patogenic: entropionul congenital,
entropionul spastic, entropionul cicatriceal.

Entropion congenital

Este prezent inca de la nastere; tarsul prezinta mofidicari patologice – aplazie (absenta congenitala a acestei structuri, sau dezvoltarea ei insuficienta) sau hipoplazie (dezvoltarea insuficienta a acestei structuri) ; de asemenea, pot exista si modificari de insertie ale muschiului orbicular (muschi implicat in inchiderea pleoapelor, dar si in incretirea pielii de la nivelul fruntii sau in comprimarea sacului lacrimal – este inervat de catre nervul facial), sau modificari de dimensiune ale globului ocular – microftalmie (glob ocular micsorat) .

Examenul globului ocular poate pune in evidenta semnele iritative locale – lacrimare si ochi cu aspect rosiatic; leziunile corneei pot fi decelate cu ajutorul examenului biomicroscopic. In cazul entropionului congenital nu este nevoie de o interventie chirurgicala corectiva, deoarece patologia poate disparea spontan in primele saptamani sau luni dupa nastere. Incidenta entropionului congenital este destul de scazuta la nivel populational – apare mai ales atunci cand gravida contracteaza anumite infectii virale, sau cand intra in contact cu unele substante cu potential teratogen (care pot genera malformatii fetale) .

Entropion spastic

Este tot o tulburare de pozitie a pleoapelor, secundara contractiei spastice a muschiului orbicular (contractia spastica = o contractie foarte puternica) . Spasmul muschiului orbicular apare ca urmare a prezentei unor fenomene inflamatorii locale, care produc iritatia acestui muschi: conjunctivita (inflamatie a membranei conjunctivale, avand diferite etiologii), blefarita (o infectie acuta sau cronica a marginilor palpebrale), keratita (o inflamatie a corneei) ; de asemenea, spasmul muschiului orbicular se poate produce si in prezenta unor corpi straini la nivelul globului ocular.

Diminuarea grasimii retroorbitare si enoftalmia (anomalie de pozitie a globului ocular, in care globul ocular este plasat mai profund in orbita decat in mod normal), reprezinta factori ce favorizeaza aparitia entropionului spastic, datorita diminuarii suportului palpebral posterior.
De asemenea, aparitia entropionul spastic este favorizata de laxitatea excesiva a structurilor tarsate, sau de dezvoltarea insuficienta a tarsului – asea cum se intampla in cazul copiilor sau varstnicilor. Entropionul spastic poate aparea si ca urmare a unor traumatisme oculare.

Din punct de vedere clinic pacientul poate prezenta o senzatie de durere oculara, senzatie de corp strain la nivel ocular, fotofobie (sensibilitate la lumina puternica), lacrimatie excesiva si chiar scaderea acuitatii vizuale. Simptomatologia apare datorita efectului iritativ pe care genele il au asupra polului anterior al globului ocular.

Entropion cicatriceal

Este o tulburare de statica palpebrala (tulburare de pozitie a pleoapelor), determinata de catre cicatricele aparute in urma traumatismelor sau in urma arsurilor palpebrale; aceasta deoarece, cicatricele reziduale conjunctivale, vor exercita tractiuni deosebite asupra marginilor palpebrale, modificandu-le pozitia.

Trahomul (conjunctivita granulomatoasa severa) favorizeaza aparitia entropionului, deoarece cicatricele reziduale vor modifica forma tarsului, care va capara un aspect curbat; aspectul curbat al tarsului, va favoriza actiunea iritativa a cililor asupra corneei.

Semnele si simptomele entropionului

Manifestarile clinice determinate de entropion includ durere oculara, fotofobie (sensibilitate exagerata la lumina), scaderea acuitatii vizuale, scurgeri oculare, iritatie, senzatie de arsura, senzatie de nisip in ochi, lacrimare, pleoapa intoarsa, ochi rosu

Diagnosticul entropionului

Entropionul poate fi descoperit la un examen oftalmologic de rutina. Cu ajutorul microscopului se examineaza leziunile produse de genele intoarse.

Tratamentul entropionului

Cea mai eficienta metoda de tratament a entropionului este repozitionarea pleoapei prin interventie chirurgicala.

Lacrimile artificiale pot fi folosite pentru ameliorarea iritatiei cauzata de gen