Contactati-ne:
0724.885.715
0724.885.715
0730.514.767
 
Cosul tau (0 produse)
Nu aveti niciun produs in cos.
 


Reduceri Newsletter Ajutor
   
Ekilibrium logo
home   •Clasificare produse   •Stiri   •Video   Oferte speciale    
Contact
Semiologia esofagului Semiologia esofagului
Semiologia esofagului Simptomele fimctionale constatu in disfagie, dureri si regurgitare - complex
Mai mult...
Ischemia arteriala cronica Ischemia arteriala cronica
Ischemia arteriala cronica Apare in arteroscleroza obliteranta a membrelor pelviene, in trombangei
Mai mult...
Comanda rapida    
Pachete
Cosmetice Bio
Produse
APARATE
Clasificare Produse
CARTI, CD-uri, DVD-uri
Igiena Personala
Tratamente
Produse pentru femei
Produse pentru slabit
Produse Bio
Pentru Copii
Produse Barbati
REGIM DE INGRASARE
Bucatarie
Diverse
Aparatura medicala
Dispozitive
Electrocasnice
Apicole
Sport
Ceaiuri
Unguente
Antistres
Uleiuri
Siropuri
Imunitate
Cosmetice
Love Sex
Mese de masaj


A B C D E F G H I K L M N O P R S T U V X Y Z

Echipa Ekilibrium recomanda:
Zeolit lichid imbogatit cu DHQ

Zeolit lichid imbogatit cu DHQ

Epilepsia

Descrierea epilepsiei

Epilepsia afecteaza  sistemul nervos central, caracterizandu-se prin accese convulsive intermitente, crize, insotite de pierderea cunostintei, de halucinatii si de alte tulburari psihice. In popor acesta boala mai este numita boala rea, pedepsie, poceala, rautate, stropseala, ceas rau, raul sau boala copiilor.

Epilepsia produce descarcari bruste si intense de activitate electrica in creier, care se manifesta clinic prin convulsii care afecteaza controlul miscarii, al vorbirii, al vederii sau chiar al starii de constienta. Persoanele cu epilepsie au convulsii repetate care apar de-a lungul vietii si care, fara tratament corect, devin mai severe si mai frecvente in timp. Nu toti cei care au convulsii au si epilepsie. Uneori, accesele sunt rezultatul unui traumatism, al unei agresiuni sau al altor boli, fara legatura cu epilepsia. In aceste cazuri, persoana nu mai are crize odata ce a disparut cauza care le provoca. Deci epilepsia este o dereglare cronica, pe termen lung, care cauzeaza crize convulsive repetate in absenta tratamentului, dar uneori, chiar in ciuda tratamentului.

Desi epilepsia apare ca consecinta a altor boli, in cele mai multe situatii cauza este necunoscuta. Epilepsia incepe cel mai adesea in copilarie sau dupa varsta de 60 de ani, dar poate aparea la orice varsta.

Epilepsia descrie o afectiune cronica a sistemului nervos manifestata prin crize convulsive recurente (repetate), determinate de un proces adiacent cronic (adica mici leziuni la nivel cerebral - focare epileptice).

Diagnosticarea epilepsiei se stabileste la cel putin doua crize epileptice (comitiale). Un singur episod convulsiv nu poate pune diagnosticul de epilepsie. Copiii pot suferi unul, sau mai multe episoade convulsive, asociate de obicei cu febra ridicata (convulsiile febrile). In plus, se estimeaza ca 1 din 10 persoane sufera o astfel de criza pe parcursul vietii.

Crizele epileptice se produc atunci cand celulele cerebrale nu mai comunica in mod normal prin impulsurile electrice. In timpul crizei, unele celule descarca impulsuri in mod haotic, impiedicand alte celule sa functioneze in mod corespunzator. Astfel de nereguli pot modifica temporar modul in care bolnavul percepe stimulii, comportamentul, miscarile si starea sa de constienta.

Tratamentele pot indeparta crizele, sau pot ii reduce intensitatea di frecventa acestora. Numerosi copii diagnosticati cu epilepsie depasesc boala in timp. Criza comitiala este determinata de descarcari hipersincrone excesive dintr-un grup de neuroni din sistemul nervos central determinand o serie de manifestari ce merg de la fenomene minime pana la convulsii severe. Aproximativ 5-10% din populatie vor avea cel putin un episod in cursul vietii, cu incidenta maxima in mica copilarie sau la varste inaintate. Epilepsia este caracterizata prin convulsii recurente determinate de un proces subiacent cronic. Are o incidenta de 0,3-0,5%. 

Cauzele epilepsiei

Nou- nascuti:
- Hipoxie si ischemie perinatala
- Traumatisme si hemoragie intracraniana
- Infectie acuta a sistemului nervos central (meningita virala/bacteriana)
- Dezechilibre metabolice ca hipoglicemie, hipocalcemie, hipomagneziemie
- Anomalii de dezvoltare genetice si dobandite
- Boli genetice   Sugari si  copii <12 ani:                
- Crize febrile
- Boli genetice metabolice, degenerative, sindroame epileptice primare
- Infectii ale sistemului nervos central
- Anomalii de dezvoltare dobandite si genetice
- Traumatisme cranio-cerebrale
- Cauze necunoscute   
 
Adolescenti (12-18 ani):            
- Traumatisme
- Boli genetice
- Infectii
- Tumori cerebrale
- Consumul de droguri
- Idiopatice   Adulti  18-35 ani:                  
- Traumatisme           
- Sevraj alcoolic
- Consumul de droguri
- Tumori cerebrale
- Idiopatice   Adulti   >35 ani: 
- Boli cerebrovasculare
- Tumori cerebrale
- Sevraj alcoolic
- Dezechilibre metabolice ca uremie, insuficienta hepatica, hipoglicemie
- Boala Alzheimer si alte boli degenerative ale sistemului nervos central
- Idiopatice    Medicamente si alte substante care pot produce crize comitiale:
Antimicrobiene: Beta-lactamice si compusi inruditi, Chinolone, Izoniazida, Ganciclovir
Anestezice si antiaritmice: Antagonisti beta-adrenergici, Anestezice locale, Agenti din clasa 1B
Imunosupresoare: Ciclosporina, OKT3 (anticorpi monoclonali anti T)
Psihotrope: Antidepresive, Antipsihotice, Litiu 
Substante de contrast radiologice
Teofilina
Sevrajul la medicamente sedative: Alcool, Barbiturice, Benzodiazepine
Consum de droguri: Amfetamina, Cocaina, Fenciclidina, Metilfenidat

Exista mai multe tipuri de leziuni ale creierului, care pot provoca epilepsia si convulsiile. Daca aveti una dintre leziunile enumerate mai jos, nu inseamna ca veti dezvolta epilepsie. Cu toate acestea, poate creste sansa de a dezvolta aceasta boala:

-un accident vascular cerebral;

-traumatisme la cap si la creier;

-anumite medicamente;

-febra;

-tumoare pe creier;

-infectie;

-anumite conditii metabolice (cum ar fi zaharul scazut din sange, scaderea de sodiu, sau nivelul scazut de calciu);

-boli neurodegenerative (cum ar fi Alzheimer sau boala Parkinson);

-mostenire genetica.

Crizele Epileptice (comitialele) se clasifica in:

1) Crize epileptice partiale:
- Crize partiale simple;
- Crize partiale complexe;
- Crizele partiale cu generalizare secundara. 

2) Crize epileptice generalizate:
- Absentele, sau crizele de petit mall;
- Absentele atipice;
- Crizele comitiale tonico-clonice generalizate (grand mall);
- Crizele atone;
- Crizele mioclonice.

3) Crizele epileptice neclasificate:
- Crizele neonatale;
- Spasmele infantile;  

Sindroamele Epileptice.

Sindroame epileptice idiopatice (primare):
- Convulsiile neonatale benigne;
- Epilepsia mioclonica juvenila;
- Epilepsia benigna a copiilor cu varfuri centrotemporale.

Sindroamele epileptice simptomatice (secundare):
- Sindromul Lennox-Gastaut;
- Sindromul epilepsiei lobului temporal medial.

Crize epileptice partiale:
Crizele partiale reprezinta atacuri in care manifestarile clinice sunt considerate relativ simple, iar starea de constienta este pastrata. Crizele apar in regiuni mici ale creierului.  Ele se inpart in:
Crize epileptice partiale simple: crize partiale simple determina simptome motorii, senzoriale vegetative sau psihice fara o afectare evidenta a constientei. La unii pacienti miscarile anormale incep de la degete si pot progresa gradat incluzand portiuni mai mari ale extremitatilor, fenomen cunoscut ca marsul Jacksonian. Apoi, in regiunile implicate poate sa apara o pareza (paralizia lui Todd) cu o durata de minute sau ore. Rar atacul persista ore sau zile. Alte fenomene care pot sa apara sunt parestezii in alte zone decat cea afectata de criza, senzatii vizuale ca fulgerele luminoase sau halucinatii, senzatia de cadere sau vertij, transpiratii, piloerectie, alterari ale auzului (halucinatii auditive), mirosului (halucinatii olfactive), trairi ciudate precum frica, senzatia de depersonalizare. Uneori asemenea simptome preced o criza partiala complexa.
Crize epileptice partiale complexe: in aceasta situatie pacientul nu poate mentine contactul cu mediul inconjurator in timpul crizei. Atacul incepe ca o criza partiala simpla care se continua cu oprire brusca a activitatii si privire fixa, moment din care pacientul va avea amnezii. Raspunsul la stimuli vizuali sau verbali nu mai este posibil. Oprirea activitatii este urmata de automatisme, miscari involuntare ca mestecat, plescait din buze, inghitit sau miscari ale mainii de culegere. Pot apare si fenomene mai complexe ca manifestari emotionale sau fuga. Recuperarea totala a constientei dupa un atac poate dura pana la o ora si pacientul prezinta deseori amnezie anterograda sau afazie post-ictala. Crizele partiale complexe incep din lobul temporal medial sau frontal inferior.
Crizele epileptice partiale cu generalizare secundara: crizele partiale pot cuprinde ambele emisfere cerebrale producand o criza generalizata de tip tonico-clonic, cu contractia musculaturii intregului corp, cu respiratii sacadate si contractia muschilor masticatori. Generalizarea secundara apare frecvent dupa crizele partiale simple cu focarul in lobul frontal.

Crizele epileptice generalizate
Crizele generalizate iau nastere in ambele emisfere simultan. O serie de subtipuri de crize generalizate au elemente distinctive:
Absentele sau crizele de petit mall: in acest caz apar pierderi de constienta cu debut brusc, cu durata de cateva secunde, dupa care pacientul isi revine rapid. De obicei atacurile, desi scurte, sunt insotite de fenomene motorii precum clipitul rapid, miscari de mestecare sau miscari clonice ale mainilor.   Crizele de petit mall debuteaza in copilarie la varsta de 4-8 ani sau in adolescenta, pot avea frecvente de cateva sute de ori pe zi si pot sa nu fie sesizate de copil. Hiperventilatia pare a fi un factor precipitant al crizelor. Aproximativ 60-70% din pacienti vor avea remisiune spontana in adolescenta.   Caracteristica EEG a absentelor este o descarcare varf-unda de 3 Hz, simetrica, care incepe si se termina brusc pe un fond EEG normal.
Absentele atipice: inabsentele tipice pierderea constientei este mai de durata, iar debutul si remisiunea sunt mai lente decat in cazul absentelor tipice. Crizele se insotesc de fenomene motorii mai evidente si sunt insotite de anomalii structurale difuze sau multifocale ale creierului si raspund mai greu la anticonvulsivante.
Crizele comitiale tonico-clonice generalizate (grand mall): sunt principalul tip de criza la 10% din persoanele cu epilepsie si sunt, de asemenea, cel mai frecvent tip de atac in cazul dereglarilor metabolice. Criza incepe brusc, cu un strigat puternic determinat de contractia spastica a muschilor respiratori si laringieni, contractia tonica a musculaturii intregului corp. Respiratiile sunt sacadate si apare cianoza. Contractia muschilor masticatori poate cauza leziuni linguale. Fenomenele de insotire sunt cresterea tensiunii arteriale, a frecventei cardiace si modificarea dimensiunilor pupilei. Dupa 20 secunde se trece in faza clonica (perioade de contractii si relaxare musculara). Aceasta faza dureaza cam 1 minut dupa care se intra in faza postcritica in care se observa hipotonie si hipersalivatie, incontinenta urinara sau fecala. Pacientii isi revin progresiv in cateva ore si pot acuza cefalee, slabiciune, dureri musculare.
Crizele atone: in crizele atone starea de constienta este alterata un timp foarte scurt, dar se pierde brusc tonusul muscular postural pentru cateva secunde. In atacurile foarte scurte se poate observa numai o usoara cadere a capului. Crizele atone sunt de obicei asociate cu sindroame epileptice cunoscute.
Crizele mioclonice: crizele mioclonice se caracterizeaza prin contractii musculare scurte ce poate implica numai o parte a corpului sau tot corpul. O forma fiziologica sunt miscarile bruste din timpul somnului, dar mioclonia patologica apare in asociere cu boli degenerative ale sistemului nervos central. Crizele mioclonice predomina in cazul epilepsiei mioclonice juvenile.

Crizele epileptice (comitiale) neclasificate
Crizele neonatale: crizele neonatale constau din perioade scurte de apnee, devieri oculare, clipit sau miscari repetitive ale membrelor inferioare sau superioare. EEG este esentiala pentru diagnostic.   Spasmele infantile   Spasmele infantile apar de regula la sugari si se caracterizeaza prin miscari bruste ale capului, trunchiului sau membrelor care apar episodic. Tipic pentru spasmul infantil este „criza in briceag” definita prin flexia brusca a gatului si abdomenului si extensia membrelor. Aceste fenomene pot fi usor trecute cu vederea sau confundate cu manifestari colicative. Spasmele infantile se asociaza cu dezvoltare fizica intarziata si retard mental.

Sindroame epileptice idiopatice (primare)
- Convulsiile neonatale benigne – sunt observate la nou-nascutii normali intre zilele 2-6 de viata. Sunt tonice sau apar ca scurte perioade de apnee si dispar spontan.
- Epilepsia mioclonica juvenila – este o afectiune idiopatica ce apare la inceputul adolescentei si se caracterizeaza prin crize mioclonice bilaterale, unice sau repetitive. Crizele sunt precipitate de privarea de somn, apar frecvent dimineata. Remisiunea completa este rara, dar raspunsul la tratamentul anticonvulsivant este bun. Exista frecvent in familiile acestor pacienti antecedente de epilepsie, sugerandu-se chiar o cauza poligenica.
- Epilepsia benigna a copiilor cu varfuri centrotemporale – apare la copii normali intre varsta de 3 si 13 ani. Crizele sunt scurte, apar noaptea si se caracterizeaza prin simptome motorii si senzitive pe jumatate de fata care se pot generaliza. Atacurile nu mai apar dupa varsta de 15 ani. Afectiunea se transmite autozomal dominant.

Sindroamele epileptice simptomatice (secundare)
- Sindromul Lennox-Gastaut – apare de regula la copii intre 1 si 8 ani si se asociaza cu suferinta a sistemului nervos central. Se manifesta prin crize generalizate tonico-clonice, EEG cu descarcari lente <3 Hz varf-unda si alterarea functiilor cognitive. Se considera ca apare in urma lezarii neuronale in urma hipoxiei perinatale, infectiilor sau traumatismelor craniene. Din aceasta cauza, prognosticul este de obicei rezervat.
- Sindromul epilepsiei lobului temporal medial – este cel mai frecvent sindrom asociat cu crize partiale complexe. Caracteristicile sindromului sunt: istoric familial de crize febrile, istoric familial pozitiv pentru epilepsie, debutul precoce, privire in gol, automatisme complexe, dezorientare, pierderi de memorie, posturi unilaterale. La IRM se poate detecta scleroza in hipocamp, hipocamp mic, lob temporal mic, cresterea cornului temporal. Sindromul raspunde foarte bine la interventia chirurgicala.

Diagnosticul epilepsiei

Anamneza si examenul fizic. Intrebarile trebuie sa se axeze pe simptomele dinaintea, din timpul si de dupa episod. Daca pacientul este adus la spital in criza, se interogheaza martorii. Trebuie, de asemenea, depistati si factorii de risc si evenimentele predispozante.   Examenul fizic trebuie sa urmareasca eventualele semne de infectie sau boala sistemica, semne de traumatism cranian sau consum de droguri sau alcool. Ascultatia cordului si arterelor carotide poate releva o anomalie cerebro-vasculara. Se face un examen neurologic complet, cu evaluarea atenta a starii mentale. Examene de laborator: hemoleucograma, electrolitii, glicemia, teste de functie renala si hepatica, examenul urinei, screening toxicologic. Daca sunt semne sugestive pentru o boala metabolica sau infectioasa, se fac in continuare studii endocrine, punctie lombara, CT sau IRM cranian (daca sunt prezente elemente de focar). Daca screeningul metabolic este negativ se face CT sau IRM cranian si EEG.

Diagnosticarea se face dupa unu examen clinic si a inregistrarii grafice a activitatii cerebrale, sub forma de electroencefalograma. Este absolut necesara excluderea prin examen computer tomografic sau RMN a unei cauze care sa induca manifestarile epileptice, cum ar fi tumorile cerebrale.

Boala nu reprezinta o forma de retardare mentala sau o boala mentala. Desi exista cateva forme de epilepsie infantila sunt asociate cu inteligenta submedie si probleme de dezvoltare fizica si mentala, epilepsia nu cauzeaza aceste probleme. Convulsiile pot speria si pot parea ciudate, dar doar pentru ca o persoana are aceste episoade nu este nebuna, violenta sau periculoasa.

Convulsiile cauzate de epilepsie sau chiar boala in sine  pot deranja independenta unei persoane, respectul de sine si calitatea vietii. O parte a oamenilor cu epilepsie pot avea greutati in obtinerea carnetului de sofer. Pentru femeile cu epilepsie, sarcina poate fi mai complicata sau mai dificila.

Copiii care sufera de acesta boala pot avea probleme la scoala. Dar persoanele adulte care sufera de epilepsie sunt deseori limitati in ceea ce priveste cariera, deoarece ei nu pot face anumite lucruri. Copiii si adultii pot fi confruntati cu discriminarea in scoala, la lucru si in ce priveste viata sociala, din cauza conceptiilor gresite si a fricii vizavi de epilepsie.

Tratamentul epilepsiei

Cea mai mare parte a copiilor bolnavi de epilepsie sunt tratati cu medicamente antiepileptice. Acestea nu vindeca boala dar evita recidivarea crizelor. Odata ce descopera medicamentul potrivit sau combinatia potrivita de medicamente, la numerosi pacienti crizele dispar. O alta optiune de tratament pentru copiii ai caror crize nu pot fi controlate cu ajutorul medicamentelor este dieta cetogenica -bogata in grasimi si cu continut scazut de carbohidrati. Raspunsul copilului la aceasta dieta va fi atent monitorizat atat de medicul specialist cat si de medicul nutritionist. Uneori crizele copilului sunt provocate de anumiti agenti declansatori: stres, agitatie, plictiseala sau lipsa somnului. Parintii pot tine o evidenta a crizelor pentru a vedea daca se repeta anumiti factori, caz in care se recomanda evitarea pe cat posibil a acestora.

Tratamentul afectiunilor subiacente:
In situatia in care crizele comitiale sunt determinate de tulburari metabolice, este de ajuns sa se trateze tulburarile respective, nefiind necesare medicamente antiepileptice (cu exceptia situatiei cand dezechilibrul nu poate fi corectat rapid). Daca atacurile sunt cauzate de consumul anumitor droguri sau medicamente, se intrerupe administrarea acestora.
In cazul in care crizele survin in urma unor leziuni ale sistemului nervos central cum ar fi tumorile, abcesele sau malformatiile vasculare cerebrale, se incepe cu tratamentul acestora administrandu-se medicatie antiepileptica cel putin 1 an.   Evitarea factorilor precipitanti, ca respectarea orelor de somn, evitarea consumului de bauturi alcoolice, a jocurilor de lumini, a evenimentelor stresante.   Tratamentul medicamentos antiepileptic: Acesta trebuie inceput la orice pacient cu crize recurente, de etiologie cunoscuta sau nu, sau daca nu se poate trata cauza. Alegerea medicamentelor anticonvulsivante se face in functie de tipul convulsiilor astfel:

1. In cazul convulsiilor cu debut focal (crize partiale simple, complexe si generalizate secundar) medicamentele de prima alegere sunt:
Carbamazepina 600-1800 mg/zi al adult si 15-35 mg/kg la copil de 2-4 ori pe zi. Efecte adverse: ataxie, ameteli, diplopie, vertij, anemie aplastica, leucopenie, hepatotoxicitate.
Fenitoina 300-400 mg/zi la adult si 4-8 mg/kg la copil de 2 ori pe zi. Efecte adverse: ataxie, necoordonare, confuzie, hiperplazie gingivala, limfadenopatie, hirsutism, osteomalacie.
Acidul valproic 750-2000 mg/zi la adult si 20-60 mg/kg de 2-4 ori pe zi la copil. Efecte adverse: ataxie, sedare, tremor, hepatotoxicitate, trombocitopenie, crestere in greutate, rash.
Ca alternative la aceste medicamente se pot folosi lamotrigina, gabapentina, fenobarbital sau primidona.

2. In cazul convulsiilor tonico-clonice generalizate, medicamentele de prima intentie sunt: acidul valproic, carbamazepina sau fenitoina. Alternativele sunt fenobarbital si primidona.

3. In cazul absentelor se administreaza: Etosuximida 750-1250 mg/zi la adulti si 20-40 mg/kg la copil de 2-4 ori pe zi. Efecte adverse: ataxie, letargie, cefalee, iritatii gastrointestinale, rash. Medicatie alternativa: acetazolamida, clonazepam, fenobarbital.

4. In cazul convulsiilor miotonice si atonice se administreaza acid valproic, iar ca alternativa clonazepam (1-12 mg/zi la adulti si 0.1 - 0.2 mg/kg la copil de 3-4 ori pe zi).
Cele mai multe anticonvulsivante trebuie introduse relativ lent si uneori este nevoie de monitorizarea nivelului seric al medicatiei, mai ales in stabilirea orarului initial al administrarilor. Daca un medicament nu are efect nici la doza maxima admisa, se inlocuieste cu alt medicament antiepileptic, primul fiind retras treptat. Pentru intreruperea tratamentului pacientul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii in totalitate: crizele sa fie complet controlate medicamentos timp de 1-5 ani, crizele sa fie de un singur tip (partiale sau generalizate), examenul neurologic sa fie normal si EEG normala. Doza de medicament se scade gradat timp de 2-3 luni. Daca tratamentul cu un singur medicament nu da rezultatele scontate, se poate face o asociere de fenitoina, carbamazepina si acid valproic. Tratamentul chirurgical al epilepsiei refractare:  20% din pacientii cu epilepsie sunt rezistenti la tratamentul medical. La acestia se poate opta pentru interventia chirurgicala. La pacientii cu epilepsie de lob temporal se rezeca portiunea antero-mediala a lobului sau se rezeca o portiune mica din hipocamp si amigdala. Crizele focale cu origine corticala se rezolva prin excizia focala a neocortexului. La unii pacienti cu crize severe se practica hemisferectomia sau rezectia multilobara. Complicatiile chirurgicale sunt mai mici de 5%, iar ameliorarea este spectaculoasa.

Evolutia epilepsiei

Pe masura cresterii copilului, tipul si frecventa crizelor se poate modifica. La unele fete, crizele de epilepsie devin mai frecvente in perioada menstruatiei. Unii copii depasesc boala spre sfarsitul adolescentei (remisie spontana). Daca intr-un interval de cativa ani, copilul nu a mai suferit nici o criza, medicul poate lua in considerare posibilitatea reducerii treptate a medicatiei si, in cele din urma, intreruperea completa a acesteia.

 

Tratamente naturiste pentru Epilepsia

Zeolit lichid imbogatit cu DHQ
Pret: 400 RON
*TVA inclus
 
Radacina Valeriana
Pret: 47.84 RON
*TVA inclus
 
ULEIUL DE OENOTHERA
Pret: 50 RON
*TVA inclus
 
GABA 750 mg
Pret: 60.5 RON
*TVA inclus
 
L-Glutamina 1000 mg
Pret: 77 RON
*TVA inclus
 


Promotiile saptamanii

CELE MAI VANDUTE
Tinctura coaja nuca neagra
Cele mai vandute
Tinctura coaja Nuca ...
Pret: 145 Ron
candyclear5
Cele mai vandute
CandyClear5
Pret: 290 Ron
Cuisoare
Cele mai vandute
Cuisoare
Pret: 76 Ron
Tratament complet pentru detoxifierea organismului (Tratament Hulda Clark si Zapper)
Cele mai vandute
Tratament complet pe...
Pret: 765 Ron
Tratament detoxifiant si deparazitar pentru 18 zile (Pachet Hulda Clark)
Cele mai vandute
Tratament detoxifian...
Pret: 260 Ron



 


Suport
Home
Despre noi
Parteneri
Promotii
Contact
Info
Adauga link
Cadouri
Creare cont
Cum Comand
Cum platesc
Detalii privind activare cookies
Este ziua ta
Garantie
In cat timp ajunge comanda
Informare cookies
Livrare si returnare
Lucky13
Reclame
Returnarea Produselor
Sugestii si reclamatii
Termeni si conditii
Dictionare
Dictionar plante
Dictionar analize
Dictionar simptome
Dictionar parazitologie
Dictionar medical
Dictionar afectiuni
Dictionar prospecte medicamente
Dictionar leacuri babesti
Unitati medicale
Facebook Ekilibrium.ro Google+ Ekilibrium.ro Twitter Ekilibrium.ro YouTube Ekilibrium.ro Blog Ekilibrium.ro RSS Ekilibrium.ro
 
ANPC  
 
Inchide bara