Esofagita cu virusul citomegalic
Descrierea esofagitei cu virusul citomegalic
Esofagita cu citomegalovirus (CMV) este o infectie virala a esofagului, tubul muscular prin care alimentele trec din gura pana in stomac. Virusul citomegalic face parte din familia Herpesviridiae alaturi de virusul herpes simplex, Epstein-Barr, varicela-zoster. Asemanator cu alte virusuri herpetice, CMV se replica in nucleul celulei gazde si are abilitatea de a produce o infectie latenta. Replicarea este caracterizata de incluziuni intranucleare mari si intracitoplasmatice mici
Simptomele esofagitei cu virusul citomegalic
Simptomele infectiei esofagitice cu CMV includ: -greata si varsaturi, disfagie dureroasa sau dificila, durere retrosternala, febra, diaree, scadere ponderala, hemoptizie, durere abdominala
La examenul fizic clinic se pot descoperi: orofaringe eritematos, adenopatie, orofaringe ulcerat
Spre deosebire de esofagita herpetica pacientii se pot prezenta cu un debut gradat al simptomelor. Greata, varsaturile, durerea si diareea sunt simptome nespecifice dar mai tipice pentru infectia cu CMV. In schimb pacientii cu esofagita herpetica se prezinta cu debut brusc a simptomatologiei consistand in: durere retrosternala, inghitire dureroasa si dificila.
Infectia CMV poate coexista cu cea herpetica sau cu alta cauza de esofagita, de aceea tabloul clinic al pacientilor poate varia.
Transplantul de organ determina la persoanele seropozitive reactivarea infectiei cu CMV la 7-9 luni, in timp ce transplantul de maduva osoasa la 2-3 luni.
Pacientii cu esofagita CMV pot prezenta si simptomele afectarii altor organe: colon, plaman, ficat. Complicatiile constau in formarea de stricturi esofagiene si perforatia organului cu mediastinita.
Cauzele esofagitei cu virusul citomegalic
Esofagita CMV este cauzata de virusul citomegalic. Boala este adesea un semn de sistem imunitar slabit.
Urmatoarele pot creste riscul de aparitie al esofagitei CMV: HIV/SIDA, chimioterapia, diabetul, leucemia sau limfomul, transplantul de organe, alte boli care suprima sistemul imunitar.
Diagnosticul esofagitei cu virusul citomegalic
Studii de laborator: cultura virala care determina Ag la 24-72 de ore, detectarea Ag specific viral prin imunofluorescenta, detectarea ADN-ului viral, testul de rectie polimerazica.
De efectueaza urmatoarele studii imagistice:
Examenul radiologic baritat in dublu contrast evidentiaza ulceratii multiple localizate in esofagul distal, ulcere lineare gigante peste 2 cm si pliuri esofagiene ingrosate.
Examenul histologic arata inflamatie acuta sau cronica, vasculita, si ulceratii mucosale. Testul Papanicolau sau HE arata celule gigante si nuclei pleiomorfici cu incluzii bazofilice.
Examenul endoscopic vizualizeaza ulceratii multiple mici sau ulcere gigante. Fragmentele de biopsie pentru citomegalovirus confirma diagnosticul.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: acalazia, esofagul Barrett, boala de reflux gastro-esofagian, candidoza, cryptococcoza, esofagita herpetica, histoplasmoza, cancerul esofagian.
Tratamentul esofagitei cu virusul citomegalic
Tratamentul presupune adminstrarea medicamentelor antivirale date printr-o vena sau orale. Unele persoane cu aceasta boala au nevoie de medicamente pentru ameliorarea durerii.
Multi pacienti care sunt tratati pentru aceasta boala sunt nevoiti sa urmeze tratamentul pentru o perioada lunga de timp.
Pentru pacientii cu HIV s-a demonstrat efectul benefic a terapiei antiretrovirale asupra evolutiei infectiei HIV si preveniri CMV. Pacientii cu terapie antiretrovirala prezinta o scadere a incarcarii virale HIV, cresterea limfocitelor CD4+, scaderea perioadei de spitalizare si scaderea incidentei infectiilor oportuniste. |