Febra patata a Muntilor Stancosi

Echipa Ekilibrium recomanda:
Solutie Lugol

Promotiile saptamanii

- 8 %Discount 8 %

Febra patata a Muntilor Stancosi

Descrierea febrei patate a Muntilor Stancosi

Febra patata a Muntilor Stancosi este o boala infectioasa transmisa prin capuse. In statele din Est, boala este provocata de bacteriile ce sunt transmise prin capusa bruna de caine, in statele de Vest prin capusa de lemn din Muntii Stancosi, iar in cele de Sud-Vest prin capusa Lone Star.

Aceasta boala si-a primit numele din Vest, ea apare mai ales in SUA, se manifesta in majoritatea cazurilor intr-o forma usoara, tratata la timp se vindeca in 14 zile. La pacientii netratati s-a constatat ca este fatala la aproximativ 20% din cazuri. De asemenea, s-a ajuns la concluzia ca persoanele varstnice sunt mai vulnerabile.

Cauzele febrei patate a Muntilor Stancosi

Capusa care incepe sa se hraneasca, prin muscatura sa glandele salivare elibereaza la 6-10 ore un microorganism numit Rickettsia rickettsii care provoaca febra patata a Muntilor Stancosi. Bacteriile patrund in peretii vaselor de sange ale omului si afecteaza coagularea sangelui in organism. Eruptia, leziunile tesuturilor si organelor interne sunt cauzate de scurgerea de sange din vasele sanguine. Cele mai vulnerabile organe sunt: tubul digestiv, plamanii, inima, ochii, rinichii si creierul

Jumatate din numarul pacientilor nu-si reamintesc ca au fost muscati de capusa. Boala este semnalata prin eruptie, insa aceasta nu apare imediat. Confirmarea diagnosticului se face prin analiza sangelui, ce masoara nivelul de anticorpi. Insa anticorpii sunt mai rar detectabili in primele 10 zile, deci aceasta metoda nu ajuta in diagnosticul rapid. Uneori eruptia caracteristica acestei boli poate fi confundata cu pojarul, ea se diferentiaza de acesta prin faptul ca nu apare pe fata, decat in cazuri exceptionale.

Simptomele febrei patate a Muntilor Stancosi

Febra patata a Muntilor Stancosi se manifesta prin urmatoarele simptome: febra moderata, uneori frisoane, dureri musculare, cefalee severa si brusc instalata, greturi, oboseala, varsaturi, pete roz de 0,3 cm la incheieturile mainilor, la glezne si pe torace (eruptiile se instaleaza dupa a treia zi de febra), pierderea poftei de mancare, sensibilitate mare la lumina, dureri abdominale.

Febra patata a Muntilor Stancosi trebuie tratata imediat deoarece poate duce la complicatii fatale: frisoane, cefalee intensa, dureri abdominale, confuzie mentala si mai tarziu gangrena (sunt distruse tesuturile). Tratamentul este mai putin eficient daca se face mai tarziu de 3-4 zile.

Inainte de a musca, capusa poate sta cca. 24 ore pe imbracaminte. Apoi, ea se hraneste cateva zile si dupa un timp cade. Muscatura sa este foarte rar dureroasa, deoarece ea injecteaza in piele o substanta ca un analgezic care se aseamana cu lidocaina.

Dupa muscatura, dupa 3-10 zile apar simptomele bolii. Eruptia este sub forma unor pete mici de culoare roz, care se albesc la apasare. La cateva zile, in centrul fiecarei pete apare un punct rosu minuscul, care la apasare nu se albeste. Mai tarziu, petele se unesc, isi schimba culoarea si devin placi violacee.

Boala este transmisibila de la un om la altul. Majoritatea cazurilor apar primavara sau vara. Anual sunt cca. 1500 de pacienti. Un mare risc il au turistii ce campeaza, padurarii, proprietarii de caini, persoanele ce isi petrec majoritatea timpului in aer liber. Rata mortalitatii este de 6 % daca de la aparitia simptomelor tratamentul intarzie peste trei zile. Daca se face in primele trei zile, rata este doar de 1,3 %. Persoanele cu pielea inchisa, la care eruptia se vede foarte greu sau uneori este invizibila, au o rata de mortalitate mai mare.

Diagnosticul febrei patate a Muntilor Stancosi

Febra patata a muntilor stancosi este dificil de diagnosticat in perioada precoce a infectiei. In aceasta faza, mai importante s-au dovedit semnele clinice si informatiile epidemiologice, in detrimentul datelor de laborator. In cadrul discutiei cu pacientul, trebuie urmarit, daca in antecedentele recente (cu cel mult 12 zile anterior) exista un episod de expunere potential infectant, intr-un mediu infestat cu capuse; daca expunerea s-a facut in perioada sezonului cald, suspiciunea de febra patata a muntilor stancosi trebuie intarita ; din nefericire, doar jumatate dintre pacientii investigati pot identifica un astfel de eveniment, cu potential infectant.

Pentru realizarea diagnosticului diferential, vor fi luate in considerare alte afectiuni, care pot evolua cu febra, cefalee, dureri musculare sau rash cutanat : infectia cu virusul gripal (gripa), infectia cu enterovirus, mononucleoza infectioasa, hepatita virala, leptospiroza, febra tifoida, si chiar sepsisul (cu bacili gram-pozitivi, sau bacili gram-negativi) . Durerile abdominale, greturile si varsaturile pot sugera prezenta unui proces de enterocolita – suspiciunea poate fi clarificata prin realizarea laparotomiei exploratorii.

Convulsiile, coma, semnele de afectare neurologica (redoarea cefei), precum si modificarile patologice ale lichidului cefalorahidian (LCR), sugereaza prezenta meningitei de etiologie virala sau bacteriana. Tusea, examenul clinic anormal al aparatului respirator, precum si aspectele radiografiilor toracice (opacitati bine deliminate la nivelul unui lob pulmonar), vor sugera diagnosticul de pneumonie sau bronsita.

Aparitia rash-ului cutant este un semn care trebuie sa atranga atentia asupra un posibil diagnostic de febra patata a muntilor stancosi ; acest semn nu este suficient pentru stabilirea diagnosticului pozitiv, deoarece exista o serie de alte afectiuni ce pot fi asociate cu rash-ul tegumentar : rubeola, rujeola, infectiile diseminate cu gonococ, sifilisul secundar, sindromul de soc toxic, alergii medicamentoase, purpura trombocitopenica idiopatica, sindromul Kawasaki, precum si vasculitele de etiologie imuna. De asemenea, pentru diagnosticul diferential al oricareia dintre bolile unumerate mai sus, va fi luata in considerare si febra patata a muntilor stancosi.

In faze incipiente ale bolii, cel mai adesea testele serologice sunt negative ; cu toate acestea tratamentul trebuie initiat, mai inainte de pozitivarea rezultatelor serologice. Testul de imunofluorescenta indirecta poate fi utilizat cu succes pentru decelarea nivelului de anticorpi – nivelul anticorpilor specifici este decelabil incepand cu zilele 7-19 de boala. Alte teste disponibile in comert, care pot fi utilizate pentru analizele serologice : testul de aglutinare pe latex, si testul imunoenzimatic pe substrat solid.

Examenul imonohistologic este utilil pe parcursul intregii evolutii a bolii ; este vorba de coloratia imunofluorescenta sau imunoenzimatica a probelor biopsiate de la nivelul leziunilor tegumentare, utile pentru evidentiera patogenilor infectiosi (se recomanda ca biopsiile sa fie prelevate din regiunile cu rash ale pielii) ; sensibilitatea examenului imunohistologic este de aproape 70%, iar specificitate de 100%.

Reactia de polimerizare in lant (PCR), pote fi utilizata pentru amplificarea si detectia ADN-ului bacterian, in probele de sange recoltate din periferie ; metoda PCR nu are o sensibilitate foarte crescuta, aceasta deoarece patogenii sunt prezenti mai ales la nivelul focarelor lezionale, si mai putin in fluxul circulator sanguin. De asemenea, rickettsiile pot fi crescute in laborator, pe culturi speciale, insa aceste tehnici sunt deosebit de costisitoare si prezinta risc de infectare, pentru cei care manipuleaza produsele biologice contaminate.

Tratamentul febrei patate a Muntilor Stancosi

Pentru a preveni febra patata a Muntilor Stancosi trebuie evitate capusele sau indepartate cat mai repede de pe piele. Cei care se ocupa cu gradinaritul, tunderea gazonului sau fac plimbari in locuri unde sunt capuse (paduri, pajisti) trebuie sa poarte pantaloni lungi, deoarece multe capuse traiesc aproape de sol. Pe imbracaminte poate fi pulverizata solutie de indepartare a insectelor, mai ales de cei care tund iarba. Imbracamintea de culoare deschisa permite observarea usoara a capuselor, de asemenea trebuie stiut ca mirosul de transpiratie, caldura si culoarea alba atrage capusele. Pentru pisica sau caine se foloseste o zgarda impotriva puricilor si capuselor.

Infectia este mai usor de tratat cu cat boala este identificata mai repede. Cei mai multi suferinzi sunt tratati cu tetraciclina, care se ia pe cale orala. La copii mici si gravide se da cloramfenicol tot pe cale orala, deoarece tetraciclina pateaza dintii ce sunt in curs de dezvoltare. Prin acest tratament simptomele se diminueaza dupa aproximativ 2 zile.

Persoana care observa o capusa pe piele nu trebuie sa o zdrobeasca deoarece poate provoca o infectie. Medicii recomanda intai ungerea capusei cu ulei sau alcool, care afecteaza respiratia capusei determinand-o sa slabeasca priza la piele. O alta metoda este apucarea capusei cu degetele acoperite cu o manusa de protectie sau cu o penseta. Se prinde zona din fata a capusei, tragand usor in sus si astfel este desprinsa de piele. Apoi zona se dezinfecteaza. Trebuie evitata rasucirea, cat si inteparea capusei.

Tratamente naturiste pentru Febra patata a Muntilor Stancosi