Echipa Ekilibrium recomanda:
Asea
Febra recurenta
Descrierea febrei recurente
Este o boala infectioasa articulara, neurologica si cardiaca, al carei agent este o bacterie din familia spirochetelor, Borrelia burgdoferi. Borrelia burgdoferi este transmisa omului prin intepatura unei capuse. Mai multe mamifere, intre care cerbii, constituie rezervoarele de bacterie. Boala lui Lyme se intalneste in Europa, America si Australia. Febra recurenta este o boala infectioasa acuta caracterizata prin accese febrile ce se repeta la 7 zile, hepatosplenomegalie. Agentul patogen este spirocheta Obermayer.
Transmiterea bolii se face prin paduchele de corp sau cap, prin ouale generatiilor ulterioare ale paduchelui. Paduchele infectat ramane infectios pana la moarte.
Patrunderea spirochetei Obermayer in organismul omului se face prin zgarieturile pielii care se produc in timpul scarpinatului, dupa zdrobirea paduchelui. Incubatia dureaza 2-12 zile, in medie 7 zile, si este asimptomatica.
Semnele si diagnosticul febrei recurente
Diagnosticul febrei recurente este confirmat cel mai usor prin indentificarea spirochetelor in fluxul sangvin, aspiratele de maduva osoasa si LCR. Spirochetele mobile se observa cand sangele proaspat este examinat la microscopul cu camp intunecat, iar organismele fixate sunt se pot observa in preparatele colorate Wright-Giemsa sau acridin oranj in strat subtire sau pe frotiurile de sange periferic in picatura groasa, dehemoglobinizat sau pe preparatele de inlis centrifugat (ura 177-l). Microorganismele sunt gasite in sangele recoltat in timpul perioadelor de febra ce preced criza; frotiurile de la 70% sau mai mult din pacientii cu FRTP si de la mai putini pacienti cu FRTC sunt poziti.
In laboratoare de referinta, spirochetele febrei recurente sunt cultivate din sange, prin inoculare pe mediul BSK sau inoculare intraperitoneala la soarecii de laborator imaturi. Detectia aglutininelor impotriva Proteus OX-K (reactia Weil-Felix) in serul din faza de convalescenta sustine diagnosticul. Anticorpii serici Borrelia pot fi detectati prin teste imunoenzimatice, dar aceste teste sunt nestandardizate si sunt subiectul nesensibilitatii datorate variatiei antigenice a tulpinilor. Reactiile incrucisate serologice apar cu alte spirochete, incluzand Borrelia burgdorferi, agentul bolii Lyme si Treponema pallidum.
Alte semne de laborator in febra recurenta sunt, in general, nespecifice. Numarul de leucocite este normal sau moderat crescut, fara o diferentiere celulara remarcabila. Nilul bilirubinei serice este, obisnuit, doar usor crescut. Trombo-citopenia (numarul mediu de trombocite in jur de 50.000/mm3) este evidenta la pacientii cu FRTP la debut si in timpul convalescentei timpurii. Protrombina si timpul partial de tromboplastina sunt moderat prelungite in timpul fazei acute a bolii, asa cum este si timpul de sangerare standardizat. Concentratiile de fibrinogen in sange sunt normale si fibrinoliza este usoara sau absenta. Proba Rumpel-Leed este negativa, in ciuda prezentei petesiilor.
Evolutia febrei recurente
Boala lui Lyme evolueaza in trei faze:
Faza primara se manifesta printr-o leziune numita eritem cronic migrator, survenind intre trei zile si o luna dupa intepatura capusei. Acesta este o roseata cutanata initial papuloasa si inflamatorie, centrata pe punctul de intepatura, care se intinde in mod concentric, formand un inel. Eritemul este insotit de o febra de mica intensitate, de dureri articulare si musculare. Leziunea cutanata dispare in trei saptamani.
Faza secundara se exprima prin pusee de eritem, prin manifestari neurologice, prin manifestari cardiace si prin dureri articulare de origine inflamatorie. Ea dureaza de la cateva saptamani pana la cateva luni.
Faza tertiara survine la mai multi ani dupa intepatura; ea asociaza o acrodermatita cronica atrofianta, un pseudolimfom, reumatism cronic al uneia sau mai multor articulatii si atingeri cerebrale.
Tratamentul febrei recurent
Tratamentul consta in antibioterapie, care trateaza manifestarile clinice debutante si previne manifestarile neurologice tardive. Boala lui Lyme poate lasa sechele de natura variata, indeosebi neurologice sau cutanate. Spiroketele care determina febra recurenta, sunt sensibile la administrarea de antibiotice. Simptomele se pot remite foarte rapid, atunci cand se aplica un tratament cu unul dintre urmatoarele antibiotice: eritromicina, tetraciclina, cloramfenicol sau penicilina.
Pentru a preveni aparitia febrei recurente transmisa prin intermediul capuselor, se recomanda evitarea oricaror contacte cu rozatoarele sau veveritele posibil bolnave, precum si evitarea calatoriilor in regiunile endemice ale globului. De asemenea, vor fi luate masuri pentru a stopa patrunderea rozatoarelor in fundatiile, mansardele sau hambarele locuintelor; acolo unde este nevoie, vor fi adoptate masuri pentru eradicarea cuiburilor de rozatoare.
Toate focarele de rozatoare sau capuse, din preajma locuintelor, pot fi tratate cu substante acaricide, pentru eradicarea definitiva – carbaril, diazion, clorpirifos, piretrina sau malation.
Indivizii care patrund in zone infestate cu capuse, se pot proteja cu ajutorul hainelor ce impiedica accesul capuselor la piele, sau prin impregnarea hainelor cu anumite substante cu actiune antiparazitara si acaricida – permetrin.
Cazurile de febra recurenta trebuiesc raportate catre autoritatile de sanatate publica din regiunea respectiva – pentru declansarea achetelor epidemiologice care sa conduca la adoptarea unor masuri prompte de combatere a focarelor infectioase.
|