Gastroenterita bacteriana
Descrierea gastroenteritei bacteriene
Gastroenterita este o inflamatie a stomacului si intestinului, ce se manifesta prin tulburari digestive – greturi, varsaturi, crampe abdominale si diaree. In majoritatea cazurilor, este o afectiune de scurta durata, simptomele disparand in trei zile. Severitatea bolii variaza, iar in cazurile grave, gastroenterita duce la deshidratare si dezechilibru electrolitic, datorita pierderii de lichide prin voma si diaree. Gastroenterita este o afectiune frecventa, ce dispare de obicei de la sine, in absenta unui tratament. Deshidratarea care o insoteste poate provoca probleme, in special la varstnici si la copii, ce necesita ingrijiri medicale.
Gastroenterita este provocata de numeroase virusuri, bacterii sau alte microorganisme ce contamineaza apa si alimentele. Intensitatea simptomelor variaza in functie de cauza. Virusul Norwalk este recunoscut drept agentul cel mai frecvent implicat in focarele epidemice de gastroenterita virala. Acest virus a fost identificat pentru prima data in 1968 intr-o scoala din Norwalk, Statele Unite, in timpul unei epidemii de gastroenterita. Rotavirusul este un alt tip de virus frecvent responsabil pentru cazurile de gastroenterita la copii.
Simptomele gastroenteritei
La adultii cu o stare buna de sanatate, simptomele dureaza intre 1 si 3 zile. In mod exceptional, ele pot persista pana la 7 zile. Intensitatea simptomelor variza in functie de cauza.
Simptomele gastroenteritei: crampe abdominale, diaree apoasa, febra usoara - 38ºC, inapetenta, dureri de cap, greata si varsaturi
In urma contaminarii, simptomele survin: dupa 12 – 24 ore – in cazul unei gastroenterite virale, intre 1 ora – 12 ore mai tarziu – in cazul unei gastroenterite bacteriene, dupa 30 minute – daca agentul etiologic este o toxina
Semnele deshidratarii: iritabilitate, scadere in greutate, pierderea apetitului, stare de soc si lesin, mictiuni rare, cu urina inchisa la culoare, uscarea pielii si a gurii, slabiciune, crampe musculare
Semne de alarma
Consultarea medicului este obligatorie imediat dupa aparitia unuia dintre simptomele urmatoare: scaun cu sange sau mucozitati, semne de deshidratare, incapacitatea de a urina mai mult de 12 ore, varsaturi ce dureaza mai mult de 8 ore, dureri abdominale puternice, timp de peste 2 ore, febra de peste 38,5ºC
Cauze si factori de risc ale gastroenteritei bacteriane
Infectiile bacteriene determina gastroenterite in tarile mai putin dezvoltate. Agentul cauzal cel mai important in aceste tari este Escherichia coli (enteropatogenica, enterotoxigenica, enteroadeziva, enteroinvaziva si enterohemoragica) . Alte bacterii care determina gastroenterita mai putin frecvent cuprind Campylobacter, Aeromonas, Shigella, Salmonella. Speciile de Vibrios in special Vibrio cholerae joaca un rol important in epidemii. In toxiinfectia cu fructe de mare Vibrio parahaemoliticus este asociata cu gastroenterita.
Anumite alimente sunt asociate cu anumite bacterii. Ingestia de alimente contaminate sau crude, in special lapte si carne cruda este o cauza comuna de gastroenterita.
Pe cale alimentara – consumul de alimente sau apa contaminate de germeni poate cauza gastroenterita. Alimentele cel mai frecvent implicate sunt: iaurt-Campylobacter, Slamonella, Listeria, Staphylococcus, oua-Salmonella specii, carne-Clostridium perfringens, Salmonella, Aeromonas, Campylobacter si Staphylococcus specii, carne de porc-Clostridium perfringens si Yersinia enterocolitica, fructe de mare-Aeromonas, Plesiomonas, Vibrio specii si astrovirus, sosuri-Plesiomonas, Vibrio si calcivirus, vegetale-Aeromonas, Clostridium perfringens, orez congelat-specii de Bacillus, maioneza-specii de Staphylococcus.
Apa este un rezervor major pentru multe organisme care pot cauza diareea. Bazinele de inot au fost asociate cu infectii cu Shigella iar specii de Aeromonas cu expunerea la mediul marin.
Istoricul bogat in calatorii este un indiciu important in determinarea etiologiei bacteriene. Escherichia coli enterotoxigenica este cauza principala a diareei calatorilor. Rotavirus si Shigella, Salmonella, Camphylobacter sunt prevalente in intreaga lume si trebuie luate in considerare.
Alte organisme care sunt prevalente in zona particulare ale lumii cuprind: tropice-Clostridium perfringens, Africa-Entamoeba si Vibrio cholerae, India-Entamoeba si Vibrio cholerae, Japonia-Vibrio parahaemolyticus, Asia-Vibrio cholerae, Australia-Yersinia, Canada-Yersinia, Europa –Yersinia, Mexic-Aeromonas, Entamoeba, Plesiomonas, Yersinia, Noua Guinee-Clostridium, America de Sud si Centrala-Entamoeba si Vibrio, nespecific-Escherichia coli enterotoxigenica, Aeromonas, Giardia, Plesiomonas, Salmonella, Shigella.
Animalele pot transmite anumite bacterii. Expunerea la puii de catel sau pisica este asociata cu tramsmiterea de Campylobacter. Expunerea la testoase este asociata cu transmiterea de Salmonella.
Conditii medicale preexistente pot predispune la infectii cu anumite organisme: specii de plesiomonas - afectiuni hepatice sau neoplasme, rotavirus - spitalizare, clostridium difficile - spitalizare si administrare de antibiotice, specii de Salmonella - dismotilitate intestinala, malnutritie, aclorhidrie, anemie hemolitica, imunosupresie, malarie, specii de Giardia - agammaglobulinemia, pancreatita cronica, aclorhidria, fibroza chistica, criptosporidia - imunocompromiterea si imunosupresia.
Prin transmie fecal -orala – prin atingerea unor suprafete sau obiecte pe care se gasesc particule fine de fecale sau voma a bolnavilor de gastroenterita infectioasa, apoi ducerea mainilor la gura sau prepararea mancarii fara a se spala bine pe maini in prealabil. O persoana este contagioasa de la debutul simptomelor si pana la 48 ore dupa disparitia lor. In general, copiii contracta gastroenterita virala de la alti copii cu care intra in contact, la gradinita sau scoala. Gastroenterita virala are de obicei o transmisie fecal - orala, dar poate fi transmisa si prin stranut.
Gastroenterita bacteriana este contractata prin ingestia de maioneza, produse lactate, carne si alte alimente pastrate in conditii necorespunzatoare. Pregatirea improprie a alimentelor, in special prepararea termica insuficienta, poate fi implicata. Gastroenterita contractata in acest mod este numita intoxicatie alimentara. Bacteriile sau parazitii ce provoaca gastroenterita pot proveni din apa contaminata (din fantani, piscine).
Tratament gastroenteritei bacteriane
Majoritatea cazurilor de gastroenterita se vindeca in termen de 3 zile. Obiectivul tratamentul este rehidratarea si prevenirea deshidratarii. Izolarea bolnavului este uneori recomandata, la fel si repausul la pat.
Rehidratarea: pemtru a se obtine acest lucru se va recurge la ingestia de apa sau solutii de rehidratare. A se evita consumul unei cantitati prea mari dintr-odata. La inceput, se recomanda luarea unei linguri de solutie la fiecare 10 minute, apoi cantitatea este marita progresiv. Pentru o buna hidratare, se consuma 1 – 2 litri de lichide pe zi. In primul rand, pe durata varsaturilor, bolnavul nu trebuie sa manance sau sa bea pentru a favoriza refacerea sistemului digestiv. Se evita alcoolul si bauturile care contin cafeina. Prin efectul lor diuretic, acestea accentueaza pierderile de apa si saruri minerale. De asemenea, se evita consumul de bauturi carbogazoase, deoarece continutul lor ridicat de zahar poate provoca diaree. Daca varsaturile persista, se asteapta 30 minute, apoi se incearca din nou ingerarea unei cantitati mici de apa sau solutie de rehidratare.
Solutiile de rehidratare: se amesteca 360 ml suc de portocale - fara zahar, cu 600 ml apa fiarta si racita, la care se adauga ½ lingurita de sare de masa, se amesteca 1 litru de apa sterila, 6 lingurite de zahar si 1 lingurita de sare .
Solutiile de rehidratare se pastreaza maxim 12 ore la temperatura camerei sau 24 ore la frigider.
Sfaturi privind alimentatia
Pe durata manifestarii simptomelor, se recomanda evitarea alimentelor ce agraveaza crampele si diareea: produsele lactate, sucul de citrice, condimentele, grasimile si prajelile, alimentele care contin faina de grau - paine, paste, pizza, etc., legumele crude si fructele, cu exceptia bananelor care sunt indicate chiar si la copii.
Dupa disparitia greturilor, se reintroduc progresiv alimentele solide, favorizand alimentele usor de digerat. Orezul, cerealele neindulcite, painea si covrigeii sunt de obicei bine tolerate. Apoi, se adauga progresiv fructele si legumele - cartofii, dovleceii, etc, iaurtul, apoi alimentele bogate in proteine - carnea slaba, peste, oua, branza, etc.
Tratamentul medicamentos
In cazul colicilor abdominale se poate prescrie acetaminofen. Medicamentele antidiareice nu sunt de obicei recomandate copiilor, deoarece se crede ca pot incetini vindecarea infectiei prin impiedicarea eliminarii virusurilor, bacteriilor si parazitilor in fecale. Antibioticele sunt prescrise doar pentru unele bacterii care raspund la acest tratament.
Prevenirea Gastroenteritelor:
Dezinfectarea tuturor obiectelor care intra in contact cu voma bolnavului de gastroenterita - imbracaminte si obiecte sanitare, pastrarea periutelor de dinti separat . Cea mai buna metoda de a preveni gastroenterita consta in incurajarea copilului de a se spala pe maini cu apa si sapun (in special inaintea meselor, dupa folosirea toaletei). De asemenea, adultii trebuie sa se spele pe maini inainte de prepararea alimentelor si dupa schimbarea scutecelor bebelusului. Evitarea contactului cu o persoana bolnava de gastroenterita. Evitarea folosirii la comun a ustensilor de bucatarie cu un bolnav de gastroenterita. |