Hemoragia intracerebrala lobara

Hemoragia intracerebrala lobara

Descrierea hemoragia intracerebrala lobara

Stroke-ul hemoragic reprezinta aproximativ 15% din totalitatea AVC si determina o mortalitate de aproximativ 25% in primele 24 de ore de la debut.  Frecventa hemoragiei cerebrale primare este si mai mare in Romania, mergand spre circa 30%. AVC sunt mai frecvente la barbati decat la femei pana la varsta de 75 de ani. Dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La toate varstele, mai multe femei decat barbati decedeaza din cauza AVC. Afro-americanii si japonezii au o incidenta mai mare de AVC hemoragice decat alte rase. Hemoragiile lobare intracerebrale sunt acele hemoragii care apar in substanta alba subcorticala, situandu-se in afara talamusului si ganglionilor bazali.

Simptomele hemoragiei intracerebrala lobara

Simptomele se dezvolta de obicei brusc, fara avertismente, de multe ori in timpul unei activitati. Simptomele pot varia, in functie de localizarea hemoragiei precum si de importanta tesutului creierului care a fost afectat.

O schimbare a vigilentei sau le nivelul constiintei este primul simptom. Alte simprome pot include: inconstienta, persoana apatica, retrasa, letargica, impietrita,  somnoroasa, in coma.

Dementa de multe ori are loc inainte de sangerare. Aceasta boala este rara la copii.

Alte simptome pot include: caderea pleoapei, pierderea totala sau partiala a vederii, senzatii anormale, neindemanare, paralizia faciala, dificultati de miscare, dificultati de vorbire sau de intelegere a unui discurs, dificultati de inghitire, pierderea echilibrului, pierderea coordonarii, modificarea senzatiilor, pierderea functiei musculare sau a senzatiei, modificarea miscarilor, dureri de gat sau de umar, scaderea senzatiilor, amorteala sau furnicaturi, torticolis, dureri cervicale, varsaturi aparent frecvente si de cele mai multe ori dimineata, iar uneori por aparea fara senzatia de greata durere de cap care se dezvolta rapid, chiar si cand persoana se trezeste din somn,.

Cauzele hemoragiei intracerebrala lobara

Hemoragia intracerebrala poate fi cauzata de: angioame, un tip de tumoare a unui vas de sange, sangerarea intr-o tumora, probleme de coagulare a sangelui, anevrism sau malformatia anteriovenoasa, diverse traunatisme, iar in unele cazuri cauza nu poate fi determinata.

Hemoragiile cerebrale sunt de asemenea asociate cu: amiloid cerebral,nivel in scadere al numarului de trombocite din sange, hipertensiune arteriala,boli ale ficatului,unele boli autoimune, utilizarea de aspirina, diferite boli de sange sau sangerari, leucemia, hemofilia, siclemia etc..

Diagnosticul hemoragiei intracerebrala lobara

Diagnosticul se realizeaza pe baza manifestarilor clinice coroborate cu examenele de laborator ca CT, IRM (imagistica prin rezonanta magnetica), arteriografie selectiva, angiografie, orientate pe cauzele producerii hemoragiilor intracerebrale lobare.

Angiomul venos este mai rar intalnit in clinica, fiind gasit la examinarile necropsice. Este situat predominant supratentorial in lobul frontal si subtentorial in cerebel.

Angiopatia amiloidica este diagnosticata in timpul necropsie prin coloratia cu rosu de Congo. O caracteristica a amiloidului este faptul ca el se depoziteaza numai in peretii arterelor cerebrale, determinand hemoragii multiple care se intind pe intervale de luni sau ani. Depozitele de amiloid se localizeaza in vasele mici si mijlocii. Vasele devin fragile si se pot constitui microanevrisme care se rup. Boala afecteaza preponderent persoanele mai varstnice de 60-65 de ani.

Tratamentul Hemoragiei intracerebrala lobara

Tratamentul este determinat de locatia hemoragiei, severitatea si cauza sangerarii. Acesta poate include o masura de salvare numita hiperventilatie mecanica, care presupune introducerea unui tub de respiratie si fortarea persoanei de a respira rapid. Se realizeaza prin reducerea presiunii din creier.

Medicamentele pot fi prescrise pentru a controla durerea, reducerea edemelor si a convulsiilor. Daca o tulburare de sangerare este prezenta pot fi prescrise si alte medicamente. Chirurgia poate fi necesatra in unele cazuri pentru a repara sau elimina structurile care cauzeaza sangerarea, cum ar fi anevrismul cerebral sau malformatiile anteriovenoase.