Hemoragiile digestive inferioare
Descrierea hemoragiilor digestive inferioare
Hemoragiile digestive inferioare isi au originea in leziuni ale intestinului subtire, sub unghiul duodeno-jejunal, colon si rect. Sunt mult mai rare decat cele superioare si de obicei nu atit de grave, dar pun probleme dificile de diagnostic.
Cauzele care tin de intestinul subtire sunt destul de rare la adult-sub 2% din hemoragiile digestive si mai frecvente la copil, unde sunt mai greu de recunoscut.
Tranzitul baritat este ceva mai greu de interpretat, numai angiografia celiomezenterica putind obiectiva cauza.
Printre leziunile responsabile se inscriu: tumori benigne si maligne, ulcere pe mucoasa gastrica heterotopica-localizata in diverticul Meckel, ulcerul intestinului subtire-endocrin sau medicamentos, infarctul intestino-mezenteric, boala Crohn.
Hemoragiile digestive inferioare sunt, de obicei, de mica intensitate, nu au acel aspect dramatic al majoritatii hemoragiilor superioare. De obicei pierderea de sange este lenta, ducand la diverse grade de anemie. Uneori bolnavul nu observa nici o modificare de coloratie a scaunului si, totusi, in materiile fecale exista sange. Sunt acele hemoragiile cerebrale si leziunile prin sectionare, hemoragii oculte prezente mai mult in hemoragiile digestive inferioare, dare si in cele superioare, fiind, de obicei, caracteristice etiologiei tumorale.
Pierderea de sange poate avea doua aspecte: sange proaspat, rosu, care a fost eliminat imediat; prone, de obicei, din regiunea anala, rect si, uneori, sigmoidul inferior, sange negru, care a stagnat in tubul digestiv, asemanator cu melena, el fiind totdeauna un sange digerat, cu origine in segmentele mai inalte, je-juno-ileale sau colon.
Etiologia hemoragiilor digestive inferioare
Boli congenitale : sunt cauze rare de hemoragie digestiva inferioara la adult. Se intalnesc mai frecvent la copii si la tineri, duplicatia de intestin; anginomatoza hemoragica congenitala Randu-Osler; sindromul Peutz-Jeggers; polipoza recto-colonica (Sindrom Gardner -seric);
Leziuni anale: leziuni veneriene; fisura anala - eliminarea scaunului se insoteste de dureri intense; hemoroizii reprezinta una din cauzele cele mai frecvente de hemoragie digestiva inferioara, este o sangerare cu sange proaspat care surne la sfarsitul defecatiei sau dupa eliminarea scaunului; fisura anala - eliminarea scaunului se insoteste de dureri intense; cancerul ano-rectal - care adesea, la inceput, se poate confunda cu fisura anala.
Leziuni colorectale: tumori benigne - evolutia lor este lenta, fara simptomatologie zgomotoasa, hemoragia putand fi semn revelator; cancerul - este una din cauzele care trebuie cautate sistematic in fata unei hemoragii digestive inferioare, la toti subiectii de peste 60 de ani, mai ales daca se asociaza cu pierdere ponderala si modificari de tranzit si, uneori, cu dureri abdominale; rectocolita ulcero-hemoragica; dupa biopsii colorectale, boala Crohn - se intalneste de obicei la tineri, sangerarile sunt rare si numai in puseurile acute; diverticuloza colorectala - diverticulii pot fi localizati la nivelul colonului stang sau drept, uneori la nivelul intregului colon, de obicei nu sunt simptomatici, adesea hemoragia fiind semnul revelator, sau pot fi descoperiti intamplator cu ocazia unui examen colonoscopic sau irigoscopic pentru o alta afectiune; angiodisplaziile colonice - se intalnesc de obicei la persoane peste 50-60 de ani, localizarea cea mai frecventa este la nivelul colonului drept, hemoragia este, de obicei, de mica intensitate si sunt dificil de diagnosticat; colitele radice; colitele ischemice; colitele infectioase;
Cauze rare: traumatisme, varice rectale (in cadrul hipertensiunii portale), ulcerul solitar de rect;- endometriaza colonica; corpi straini;
Cauze iatrogene: dupa colonoscopie sau rectosigmoidoscopie; terrhometrizare rectala - poate produce uneori sangerari abundente care necesita hemostaza chirurgicala; dupa extirparea pe cale endoscopica a polipilor rectali si coloniei;
Leziuni ale intestinului subtire: diverticulul Meckel - este una din cauzele cele mai frecvente de hemoragie digestiva inferioara la copil si adolescent, diagnosticul este greu de pus, de obicei prin scintigrama cu Tehnetiu;
tumorile intestinului subtire - sunt rare si se insotesc aproape intotdeauna de tulburari de tranzit; invaginatia intestinala - frecventa la copil, mai ales in ciile de coalescenta colonica. La adult este intotdeauna secundara unei tumori, boala Crohn, infarct entero-mezenteric, malformatii vasculare.
Cauze medicamentoase : tratamente cu anticoagulante; tratamente cu substante antiinflamatorii; acestea pot produce ulcer atat la nivelul intestinului subtire, cat si al rectocolonului; tratamente cu lete de clorura de potasiu care produc aceleasi leziuni ca si substantele antiinflamatorii.f
Discrazii sangvine: purpura trombocitopenica; hemofilia A si B; leucemia; boala hemoragica a nou-nascutului prin deficit de protrombina; colagenoze.
Boli infectioase: unele boli parazitare; enterocolite acute; febra tifoida; dizenteria;
Simptomele hemoragiei digestive inferioare
Dincolo de manifestarea vizibila a hemoragiei exteriorizate sub o forma sau alta – scaun cu sange proaspat sau digerat, asa cum am descris mai sus, exista o serie de semne indirecte care ne atrag atentia asupra faptului ca bolnavul sangereaza, semne a caror amploare depinde de gravitatea hemoragiei, de cauza hemoragiei si de durata sangerarii. Se subintelege ca o hemoragie mai mare va da semne mai evidente.
Bolnavul cu hemoragie mica viziteaza doctorul mai mult din cauza spaimei produse de aparitia hemoragiei decat din cauza accidentului hemoragic. In rest, starea generala este buna, tensiunea arteriala are valori obisnuite, bolnavul putand compensa pierderea prin resursele proprii.
In cazul persoanelor cu hemoragie mare care nu pot veni singuri la medic. Deasemenea, nu poate sta singur in picioare pentru ca ameteste, mai ales la trecerea din pozitia orizontala in cea verticala. Persoanel sunt palide, pielea poate fi acoperita de transpiratii reci, le este sete, au vajaituri in urechi, tulburari de vedere, pulsul este slab, tahicardic, iar tensiunea arteriala este scazuta. In cazul bolnavilor care avea o tensiune arteriala normala inainte (120-140 / 70-90mmHg) sau chiar era hipertensiv, daca in urma unei asemenea hemoragii ajunge la o tensiune maxima de 100mm Hg, aceasta scadere tensionala este un semn de hemoragie grava. Asemenea semne apar cand bolnavul pierde intr-un timp relativ scurt cel putin un litru de sange, fapt care se evidentiaza usor prin cateva determinari elementare de laborator efectuate din sange (hematocrit, hemoglobina).
Simptomele descrise sunt mult mai diminuate in situatiile in care pierderea de sange s-a produs treptat, intr-un interval lung de timp (saptamani sau chiar luni), perioada in care organismul a avut timpul necesar unei adaptari macar partiale la starea de anemie instalata. Exceptie fac bolnavii cu boli cardiovasculare grave, care suporta mult mai greu anemia.
S-a constatat ca cele mai multe hemoragii digestive apar in lunile de primavara si toamna (in evidenta legatura cu sezoanele de exacerbare a bolii ulceroase), precum si la persoanele cu varsta cuprinsa intre 50 si 70 de ani.
O atentie deosebita trebuie acordata hemoragiilor digestive aparute dupa ingestia unor medicamente. Acestea, spre deosebire de cele produse de alte cauze descrise mai sus, nu sunt consecinta unei boli digestive anterioare netratate, agravate, ci doar rezultatul unei rezistente mai diminuate a mucoasei gastrice sau al unui tratament medicamentos incorect administrat ori prea agresiv.
Se considera ca fiind hemoragie gastrica medicamentoasa orice hemoragie precedata timp de o saptamana de consumul unuia sau a mai multor medicamente care au reputatia de iritante gastrice. Din aceasta categorief ac parte multe medicamente pe care le luam frecvent, cu destula usurinta: aspirina, antireumaticele (diclofenacul, indometacinul, ibuprofenul, piroxicamul etc.), anticoagulantele (trombostopul) si antiagregantele plachetare (dipiridamolul, ticlidul etc.) pe care le iau cei mai multi dintre bolnavii cu boli cardiovasculare, medicamentele care contin corticosteroizi (prednison, dexametazon, solumedrol), medicamentele antituberculoase. Un bolnav ulceros care este in acelasi timp si reumatic si ia medicamente din categoria celor descrise mai sus are un risc major de hemoragie digestiva superioara.
In ce priveste cancerul gastric, acesta se poate dezvolta in stomac o perioada destul de indelungata si poate creste foarte mult inainte sa cauzeze simptome. In fazele timpurii ale cancerului de stomac, pacientul poate avea: indigestie, disconfort gastric, senzatii de balonare dupa masa, usoara greata, lipsa apetitului sau arsuri retrosternale. In fazele mai avansate de cancer, pacientul poate avea: sange in scaun, stari de voma, pierdere in greutate si dureri de stomac.
Pentru a pune un diagnostic cert, fie ca este cazul unui ulcer, al unei gastrite sau al unui cancer gastric, metoda de electie este endoscopia digestiva, respectiv gastroscopia. Daca se observa tesuturi care nu sunt normale, se va extirpa o bucatica pentru a o putea examina la microscop si pentru a depista eventualele celule canceroase. Biopsia este de obicei facuta in timpul gastroscopiei.
In cazul hemoroizilor, diagnosticul este relativ usor de pus printr-o examinare locala, de regula asociata unui examen digital (tuseu rectal) al regiunii anorectale.
Din nefericire insa, cancerul de colon poate exista o buna perioada fara sa aiba simptome. De aceea, este foarte important sa faceti controale regulate, pentru a detecta problemele de timpuriu. Totusi nu toate tipurile de cancer colorectal sunt fara simptome. Un simptom timpuriu ar putea fi sangerarea. Adesea, tumorile sangereaza usor, doar in cantitati mici si invizibile cu ochiul liber, sange care se poate detecta doar in cazul unei analize speciale a scaunului.
Cand tumora este mai mare, pot aparea si alte simptome, cum ar fi: sange pe suprafata sau in interiorul fecalelor. Este un semn important, dar nu decisiv pentru diagnostic pentru ca numeroase alte probleme medicale de la acest nivel (de exemplu: hemoroizii, ulceratiile, colita ulceroasa, boala Crohn etc.) pot cauza sangerare in tractul digestiv. Fierul si unele alimente, cum ar fi sfecla, pot da scaunului un aspect rosu sau negru, indicand gresit sange in scaun. De aceea, medicul trebuie sa faca niste analize si sa diferentieze exact cauza, dureri stomacale neobisnuite, constipatia, diareea sau alternanta acestora, care pot fi un semn de cancer colorectal, anemia inexplicabila – anemia este o lipsa de globule rosii din sange, celule care transporta oxigen in tot corpul. Daca esti anemic, te vei simti obosit tot timpul, iar odihna nu te va face sa te simti mai bine. Pierdere in greutate inexplicabila intr-un interval de timp destul de scurt. Stari de voma. Stare de oboseala permanenta (cauzata nu numai de anemie, ci si de boala canceroasa).
Daca observati oricare dintre aceste simptome este important sa facetiun control la medic pentru a stabili care este cauza.
Tratamentul hemoragiilor digestive inferioare
Tratament de specialitate
Tratamentul de specialitate in cazul hemoragiilor gastrointestinale este complex si difera in functie de localizarea propriu-zisa a hemoragiilor si intensitatea sangerarii. In cazurile grave poate sa apara socul hipovolemic, pacientii necesitand resuscitare si reechilibrare volemica. In astfel de situatii se administreaza fluide intravenos si chiar transfuzii sangvine.
Alte masuri terapeutice includ: reducerea hipertensiunii portale, in cazul sangerarilor din varicele esofagiene, prin administrarea de analogi de vasopresina si mai rar de octreotid, corectarea coagulopatiilor prin administrare de vitamina K sau plasma proaspata, administrarea de inhibitori de pompa de protoni, pentru a scadea aciditatea gastrica si a stopa o eventuala agresiune chimica asupra vaselor sangvine in caz de hemoragie digestiva superioara
Cazurile grave, cu deteriorarea rapida a starii generale a pacientului si cu risc letal sunt operate de urgenta.
Tratament la domiciliu
Specialistii recomanda pacientilor cu hemoragie digestiva sa se prezinte la medic in vederea instituirii unui tratament prompt si corect ce poate opri sangerarea si indeparta cauza ei in timp util, evitand astfel instalarea unor eventuale dezechilibre hemodinamice care pot ameninta viata pacientului. Tratamentul la domiciliu este inadecvat unor astfel de patologii si complet neindicat de catre specialisti.
Pacientii pot adopta un regim de viata sanatos, cu o dieta bogata in fibre ce poate avea rol preventiv in agravarea unor probleme precum fisuri anale sau hemoroizi prin evitarea aparitiei constipatiei.
Recomandari speciale
Tratamentul de specialitate in cazul hemoragiilor gastrointestinale este complex si difera in functie de localizarea propriu-zisa a hemoragiilor si intensitatea sangerarii. In cazurile grave poate sa apara socul hipovolemic, pacientii necesitand resuscitare si reechilibrare volemica. In astfel de situatii se administreaza fluide intravenos si chiar transfuzii sangvine
Administrarea de inhibitori de pompa de protoni, pentru a scadea aciditatea gastrica si a stopa o eventuala agresiune chimica asupra vaselor sangvine in caz de hemoragie digestiva superioara. Reducerea hipertensiunii portale, in cazul sangerarilor din varicele esofagiene, prin administrarea de analogi de vasopresina si mai rar de octreotid. Corectarea coagulopatiilor prin administrare de vitamina K sau plasma proaspata
Prevenirea hemoragiilor digestive inferioare
Exista anumite masuri igieno-dietetice care pot preveni aparitia hemoragiilor gastro-intestinale prin evitarea instalarii unora din cauze: - consumul alimentelor bogate in fibre ce stimuleaza peristaltismul, favorizeaza formarea si eliminarea unui scaun moale, prevenind astfel constipatia ce ulterior poate duce la aparitia bolii diverticulare si a hemoroizilor, evitarea alimentelor condimentate, a fumatului, a consumului excesiv de alcool si a tuturor factorilor ce duc la cresterea secretiilor gastrice
Prognosticul hemoragiilor digestive inferioare
Prognosticul hemoragiilor gastro-intestinale depinde foarte mult de cauza si localizarea exacta a sangerarii, de diametrul vasului, de intensitatea pierderilor, precum si de varsta si starea generala de sanatate a pacientului.
|