Echipa Ekilibrium recomanda:
Peroxy
Infectii post-transplant
Descriere infectii post - transplant
Prin transplant se intelege metoda chirurgicala prin care medicii incearca refacerea unei functii compromise cand un organism s-a imbolnavit. Se stie ca aproape oricare tip de tesut sau organ poate fi transplantat. Pentru ca interventia chirurgicala sa fie un succes depinde de starea gazdei receptoare, dar si de starea tesutului / organului transplantat. Uneori transplantul ramane unica sansa ca pacientul sa supravietuiasca. Desigur ca interventiile chirurgicale de transplant nu sunt lipsite de riscuri. De cele mai multe ori exista pericolul de respingere a grefei respective, dar si riscul aparitiei unor infectii mai mult sau mai putin severe.
Daca apar infectii ca urmare a operatiilor de transplant si pentru a le putea evalua, va fi investigat atat donatorul cat si primitorul de organ sau tesut. Infectiile post-transplant sunt favorizate de folosirea unei medicatii imunosupresoare. Aceste medicatii imunosupresoare au rolul de a modera raspunsul imun al gazdei fata de organul strain. Astfel se va asigura supravietuirea organului transplantat pe un timp cat mai lung. Se folosesc aceste medicatii imunosupresoare deoarece, majoritatea tesuturilor sau organelor transplantate provin de la donatori care nu sunt perfect compatibili din punct de vedere antigenic (genetic) cu primitorul. Fiecare organism este unic si irepetabil, stiind ca exista diferente semnificative in ceea ce priveste antigenele membranare de suprafata. Exceptie fac doar gemenii monozigoti (care provin din aceeasi celula ou) avand acelasi fond genetic si imunitar. La ei se pot realiza transplante de organe si tesuturi, fara a exista riscul de respingere.
In conditiile in care pacientul care doneaza tesutul sau organul (imunocompetent) prezinta o infectie latenta si asimptomatica, aceasta poate pune in pericol viata pacientului care primeste transplantul, datorita imunosupresiei generate de medicatia utilizata post-transplant.
Cauzele infectiilor post-transplant
Prin interventia chirurgicala de transplant si a organului transplantat se pot transmite multe microorganisme patogene. Dintre acestea enumeram pe unele dintre cele mai importante:
- virusuri: citomegalovirusul, virusul Epstein-Barr, virusul herpes simplex, virusurile hepatice B si C, virusul HIV.
- paraziti: plasmodium falciparum, toxoplasma gondi, strongyloides stercoralis, trypanosoma cruzi.
- fungi: candida albicans, histoplasma capsulatum, crypococcus.
Se poate reduce rata de transmitere a infectiei daca se respecta anumite norme stricte cum ar fi sterilitatea mediului in care este transportat organul de transplant. De asemenea se mai poate reduce rata de transmitere a infectiilor prin realizarea unor culturi repetate. Prin ele se pot detecta o posibila contaminare extrinseca sau intrinseca.
De exemplu, s-a constatat, ca o cincime din rinichii transplantati sunt contaminati cu diverse specii de bacterii. Aceste bacterii provin de la nivelul tegumentului sau din mediile potential contaminate, in care rinichii sunt pastrati dupa prelevare, pana in momentul transplantarii. 1% din maduva hematogena transplantata prezinta o rata de contaminare cu infectii, iar cca 2 % din celulele stem transplantate, in leucemii (o forma de cancer), pot fi de asemenea contaminate. Au fost situatii unde pacientii care au primit organe pentru transplant erau contaminate si au dezvoltat febra si hemoculturi pozitive, insa din fericire nici unul nu a decedat.
Centrele specializate au dezvoltat unele programe pentru screeningul organelor care urmeaza a fi donate si asta pentru limita numarul cazurilor de imbolnaviri in urma unor infectii latente de la organele transplantate. De regula, intotdeauna inaintea efectuarii transplantului, se vor realiza studii serologice, indreptate asupra donatorului, pentru depistarea virusului herpes simplex (VHS), virusului varicelo-zosterian (VVZ), citomegalovirusului (CMV), virusului Epstein-Barr (VEB), virusurilor heaptice B si C, precum si virusului imunodeficientei umane (HIV) . Analizele imunologice au ca si scop identificarea cazurilor de donatori infectati cu Toxoplasma gondi; se va proceda la analiza materiilor fecale (pentru paraziti) si se vor efectua inclusiv testele pentru depistarea activa a tuberculozei. |