Narcolepsia
Descriere Narcolepsia:
Narcolepsia este un termen provenit din limba greaca si reprezinta o tulburare de somn. Mai este cunoscuta si sub numele de sindrom de epilepsie sau Gelineau de somn, dupa numele lui J. B. Gélineau, cel care a descris-o in anul 1880, la 3 ani dupa C. Westphal este manifestata prin tentinta excesiva de a dormi in timpul zilei si se dezvolta prin accese periodice de somn incoercibil. Toate aceste accese pot aparea oricand in perioada zilei si mai ales in timp ce presoana practica diverse activitati, de multe ori in situatii inadecvate (la serviciu, cand se afla in trafic la volanul masinii, etc) .
Simptome Narcolepsia:
Narcolepsia se manifesta prin accese subite si repetate de somn, cataplexie (reprezinta pierderea brusca a tonusului muscular), halucinatii hipnagogice, paralizii de somn.
Diagnostic Narcolepsia:
Polisomnografia reprezinta o metoda folosita pentru depistarea, evidentierea modificarilor ce pot aparea in perioada si pe intregul parcurs al somnului. Polisomnograful are rolul de a depista cele 5 stadii diferite ale somnului: - somnul cu miscari ocular rapide (REM) si cele 4 stadii de somn fara miscari ocular rapide (non- REM) : stadiile 1, 2, 3, 4 din care:
-stadiul 1NREM – instalarea somnului (1-7 min)
-stadiul 2NREM – stadiul de somn usor (10-25 min)
-stadiul 3 si 4 NREM – somnul cu unde lente, in care somnul s-a stabilizat si a devenit profund (20-40 min) . Perioadele somnului cu miscari oculare rapide (REM) se maresc in durata spre dimineata.
Studiile cu polisomnograful sunt utilizate de obicei in perioada noptii, insa, se pot efectua si in timpul zilei pentru masurarea somnolentei diurne, drept urmare cel mai cunoscut procedeu folosit in timpul zilei este timpul de latenta a somnului multiplu (TLSM) . TLSM implica o strategie: individul trebuie sa stea culcat intr-o camera intunecata si acesta sa nu reziste somnului. Acest lucru se poate repeta de 5 ori intr-o zi. Studiile polisomnografice nocturne utilizate la persoanele diagnosticate cu narcolepsie prezinta frecvente latente ale somnului cu o durata de pana in 10 minute si perioade de tipul REM la inceputul somnului, plus alte determinari cum ar fi marirea stadiului 1 al somnului, o diminuare a eficientei somnului, o marire a somnului cu miscari oculare rapide (REM) insotita de o crestere a frecventei miscarilor globilor oculari in stadiu REM a somnului. O frecventa mai mare a narcolepsiei la indivizii care prezinta si alte tulburari mentale asociate, de exemplu tulburarea depresiva majora, tulburare depresiva usoara, enuresis (udarea patului in timpul noptii-incontinenta), tulburari dupa consumul de o anumita substanta, somnambulism.
Narcolepsia se dezvolta aproximativ cu aceeasi fecventa la ambele sexe, iar simptomele pot debuta sau se pot evidentia la orice varsta, dar se pare ca mai frecvent la varsta adolescentei intre 10-20 de ani, desi se poate instala si mai devreme. Se pare ca debutul dupa varsta de 30 ani este foarte rar.
|