Echipa Ekilibrium recomanda:
Ceai Ginecofit

Nefrita radica

Descriere nefrita radica:

Metastazele ganglionare de la tumorile radiosensibile (limfoame, seminoame) se pot controla cu ajutorul radiatiei eliberate. Uneori in functie de doza de radiatii eliberata catre rinichi poate provoca o afectiune renala importanta prin nefrita radica. Limitarea de doza se poate face cu ajutorul rinichiului. Toleranta de 20 Gy (adulti) la doza este atunci cand sunt iradiati ambii rinichi, provocandu-se boala renala simptomatica la 17% dintre pacienti. Daca este iradiat doar un rinichi, atunci toleranta scade. Functia glomerulara incepe sa scada la doza de 15 Gy, iar la 25-30 Gy este complet disparuta.
Radiosensibilizantii cum ar fi: cisplatinul, carmustina si actinomicina D tind sa diminueze toleranta normala a tesuturilor la radiatii. Rar se acutizeaza simptomele in 6 saptamani de la tratament.

Nefrita clasica de radiatie ia nastere dupa iradierea bilaterala a rinichilor. Acesta este un sindrom de insuficienta renala cronica care apare dupa luni sau ani de la iradierea renala.

Nefrita radica acuta apare la 6-12 saptamani dupa iradiere, in timp ce nefrita radica cronica apare dupa cativa ani. Nefrita de iradiere un transplant de maduva osoasa provoaca insuficienta renala cronica.  Folosirea de ytrium - 90 somatostatina marcata radioactiv si a altor radionuclizi pentru terapia cu radionuclizi provoaca nefrita de iradiere atunci cand sunt filtrate de rinichi si reabsorbite de epiteliul tubilor renali sau cand apare expunerea celulelor renale.

Nefrita radica nu este obligatoriu sa apara la toti pacientii iradiati. Cand s-au efectuat experimente s-a dovedit ca doar la 20% dintre pacienti s-au dezvoltat leziuni. Pentru nefrita radica dupa BMT procentajul de dezvoltare a leziunilor este de 10-20%. Nefrita de iradiere poate fi asimptomatica si in alte situatii de insuficienta renala cronica. Cand simptomele sunt reduse suficient de functia renala, apare insuficienta renala. Astfel ca poate sa survina boala renala in stadiu final si necesitatea de dializa sau transplant.

Daca apare proteinuria,aceasta nu este un semn de alarma la acesti pacienti. Hipertensiunea este o caracteristica tipica. In nefrita clasica de iradiere hipertensiunea maligna poate sa afecteze cca 30% dintre pacienti si poate apare si la 11 ani de la iradiere. In nefropatia BMT hipertensiunea este considerata ca fiind un element important si este observata alaturi de azotemie.
La analiza hematologica anemia care insoteste boala este prezenta in nefrita de iradiere si nefropatia BMT si este mai grava decat asteptarile pentru gradul de azotemie. In cazurile grave de nefropatie BMT anemia hemolitica, nivelul mare al LDH in sange si numarul scazut de trombocite pot fi prezente. Acest sindrom se poate confunda cu sindromul hemolitic uremic sau purpura trombocitopenica trombotica.

Cauzele nefritei radice: 

Nefrita radica apare ca urmare a leziunii celulare cauzate de radiatia ionizanta. Tot rinichiul este afectat incluzand glomerulii, vasele de sange, epiteliul tubular si interstitiul. La iradierile locale a rinichiului sau iradierea totala a corpului leziunea este directa. Prin leziunile cauzate de terapia cu radionuclizi o substanta radioactiva poate leza rinichii daca farmacocinetica determina depozitarea acestora in rinichi cand sunt inca radioemitatoare. Acesta este cazul somatostatinei marcate radioactiv cu ytrium 90 care a fost folosita pentru tratamentul neoplaziilor neuroendocrine si a fosfonatului marcat cu holmium 166.

Leziunile oxidative asupra AND-ului initiaza leziuni tesutului sanatos, malfunctiile tisulare ramanand putin intelese. In modelele experimentale leziunile ultrastructurale ale endoteliului glomerular sunt observate la 3 saptamani dupa o doza de 10 Gy de iradiere locala a rinichilor aparand aderenta locala a neutrofilelor la endoteliu. La 6-10 saptamani de la aceiasi doza apare o unda de moarte celulara a celulelor epiteliale tubulare. Acest fenomen este urmat de cicatrizarea interstitiala. Cicatrizarea tinde sa fie mai severa in cortexul extern si progreseaza intern. Progresia acestor evenimente este accelerata la doze mai mari de radiatie.

Cea mai timpurie dovada a nefropatiei radice este proteinuria care este evidenta la 6 saptamani in nefrita de iradiere. Azotemia si hipertensiunea sunt ambele prezente la 12-15 saptamani. Originea hipertensiunii este probabil similara cu cea a hipertensiunii experimentale. Nivelul de renina in sangele sistemic este normal sau scazut iar sangele si angiotensina intrarenala sunt normale.
Nefrita de iradiere dupa BMT apare dupa o doza mica de radiatie decat s-a acceptat traditional. Aceasta doza este administrata in zile si nu saptamani pentru intreg corpul si este acompaniata de chimioterapie care poate prezenta efectul dramatic asupra rinichilor. Proteinuria este comuna dar in general nu in limitele nefrotice. Azotemia si hipertensiunea se dezvolta de asemeni. Anemia disproportionata de gradul azotemiei este caracteristica. Cazurile severe pot fi asociate cu tablou hemolitic sau uremic, cu trombocitemie, anemie hemolitica macroangiopatica, nivel ridicat de lactic dehidrogenaza.

In cazul iradierii renale unilaterale cicatrizarea progresiva a rinichiului iradiat poate apare cu hipertensiune severa asociata eliberarii de renina de catre rinichiul iradiat.

Cauze si factori de risc:

Componenta esentiala pentru a cauza nefrita de iradiere este expunerea suficienta a rinichilor la radiatii ionizante. Nefropatia BMT este de asemeni cauzata de iradiere, prin modificarile histologice similare cu cele din nefropatia BMT. Nu toti pacientii expusi la iradiere renala suficienta dezvolta leziuni renale. Motivul pentru aceasta variabilitate clinica este necunoscut. Heterogenitatea raspunsului a tesuturilor sanatoase la iradierea ionizanta este putin cunoscut. Nu exista factori clinici de incredere si predictibili pentru dezvoltarea nefritei de iradiere. Unii indivizi pot dezvolta nefrita de iradiere la o doza de iradiere care nu are efect asupra altora.

Tratamente naturiste pentru Nefrita radica