Porfiria cutanata tardiva

Porfiria cutanata tardiva reprezinta un termen care curpinde un grup de afectiuni in care activitatea enzimei de sinteza a hemului-decarboxilaza uroporfinogena este deficienta. Porfiria cutanata tardiva include mutatii ale genei enzimei ereditare si cistigate care pot apare la persoanele cu predispozitie genetica, dupa expunerea la hepatotoxine sau in contextul unor tumori hepatice.
Expresia clinica a porfiriilor cistigate si ereditare urmeaza de obicei expunerii la agenti sau conditii care afecteaza hepatocitele si conduc la hepatosideroza. Acesti agenti includ etanolul, estrogenul, hepatita si infectia HIV, alaturi de genele hemocromatozei.

Fierul in exces declanseaza formarea de specii toxice de oxigen si creste stressul oxidativ facilitind porfirinogeneza. Reducerea activitatii enzimei de sinteza a hemului la 25% din normal determina aparitia semnelor clinice. Expunerea la compusi de hidrocarbon, compusi aromatici polihalogenati din mediu determina afectiuni porfirinice toxice la multe persoane-porfiria epidemica. Tumorile hepatice care produc in exces porfirine sunt cauze rare de porfirie cutanata tardiva.

Clinic apare veziculizare si petesii pe brate, miini si fata. In timp se observa hipertricoza, decolorarea urinii, pigmentarea fetei de tip melasma, alopecie cicatriciala si leziuni similare scleredemului. Evitarea soarelui este principala profilaxie a fotosensibilitatii. Trebuiesc evitate alcoolul, estrogenii. Se practica flebotomia terapeutica pentru a reduce rezervele de fier.

Patogenie

Cind lipseste activitatea hepatica a enzimei sintezei porfirinei produsii acestei cai de sinteza se acumuleaza in ficat, in plasma si alte organe. Porfirinele cu multe grupari carboxil sunt solubile in apa si excretate renal. Porfirinele cu 8 grupari de carboxil se numesc uroporfirine, cele cu 4 grupari coproporfirine si isocoproporfirine excretate mai ales in fecale. Porfirinele sunt molecule fotoactive care abseorb energie de la lumina vizibila din spectrul violet. Porfirinele astfel excitate din piele mediaza leziunile oxidative determinind semne cutanate.

Cea mai comuna manifestare fotocutanata a porfiriei cutanate tardive este datorata cresterii fragilitatii mecanice a vaselor de singe din derm, aparitia de eroziuni, vezicule si ulceratii dureroase dupa expunerea la soare. Acestea se vindeca cu depigmentari si cicatrici. Alte caracteristici comune ale porfiriei cutanate tardive includ hipertricoza, placi similare sclerodermiei care pot dezvolta calcificari distrofice si excretia de urina colorata asemanatoare vinului sau ceaiului.

Cauze si factori de risc

Cauza comuna a porfiriei cutanate tardive este reducerea activitatii enzimatice a ciclului hemului. Numerosi factori de risc actioneaza concomitent sau separat pentru a inhiba aceasta enzima. Infectiile hepatice virale sunt asociate frecvent cu porfiria cutanata tardiva. Hepatita C determina riscul de 50% de a dezvolta aceasta afectiune. Asocierea cu virusul HIV este de asemeni incriminata. Exista si o relatie strinsa intre porfirie si genele hemocromatozei.

Simptome si diagnostic

Tratament