Sindromul Borderline

Sindromul Borderline

Descrierea Sindromul Borderline:

Sindromul Borderline este una din cele mai grave afectiuni psihosomatice. Denumirea sindromului porneste de la sensul de „granita, limita” a cuvantului englezesc „border”, deoarece  simptomatologia acestui sindrom se situeaza la granita dintre psihoza, nevroza si tulburarile de personalitate. Pielea ca organ limita are de asemenea un rol simbolic: tabloul clinic include patologii dermatologice cauzate de automutilare prin taiere, frecat, etc.
Caracteristic pentru sindromul Borderline este instabilitatea progresiva in relatiile sociale, in dispozitia sufleteasca si in autoperceptie, care se exteriorizeaza prin crize emotionale puternice, tendinta de autoflagelare si schimbarea frecventa a relatiilor cu cei din jur.  
Ca si in cazul altor afectiuni psihice, etiologia sindromului Borderline este diversa, incluzand atat o predispozitie organica, cat si factori psihosociali si ambientali.
Statisticile medicale arata ca in peste 80% din cazurile pacientilor cu sindrom Borderline s-au raportat experiente traumatice in copilarie (abuzuri sexuale, violenta domestica). Datorita faptului ca de cele mai multe ori abuzul este savarsit de o persoana apropiata copilului, acesta va ramane contrariat si nu va reusi sa isi constientizeze si sa-si exteriorizeze reactiile de greata si manie fata de faptas. Se pare ca aceste sentimente negative reprimate se  rasfrang ulterior asupra propriei persoane, conducand la autoflagelare. Experintele abuzive, combinate cu emotiile controversate asociate (de ex. gingasia tatalui, combinata cu frica de el; sentimentul de a fi fost ales, combinat cu o rusine extrema) vor duce la oscilatiile sentimentale extreme in relatiile cu ceilalti oameni.
Desi nu toate cazurile de sindrom Borderline sunt precedate de experiente traumatice, se apreciaza ca toti copiii afectati au crescut intr-un mediu prohibitiv, invalidant, in care oamenii si comportamentele lor se catalogheaza ca fiind doar „foarte buni” sau „foarte rai”. Intre tiparele de gandire tipice sindromului Borderline poate sa apara, de exemplu, convingerea ca un copil „bun” nu are voie sa fie furios. Aceasta atitudine il va priva pe copil de oportunitatea de a invata sa-si gestioneze sentimentele negative sau situatiile dificile. S-a constatat de asemenea ca atat indiferenta emotionala cat si severitatea excesiva in educatie pot sa duca la manifestarea sindromului Borderline.

Manifestari clinice:

Problema centrala care apare in tabloul clinic al sindromului Borderline este dificultatea de gestionare a propriilor trairi, care se manifesta prin:   Schimabarea frecventa a relatiior cu cei din jur, relatiile degradandu-se rapid de la o idealizare a partenerului la deprecierea lui imediata;   Extremismul sentimental (iritabilitate excesiva, panica, disperare, accese de manie) mai ales in contextul indiferentei sentimentale sau  a respingerii din partea celor din jur;   Autoperceptie foarte oscilanta, concretizata in alternarea frecventa a dorintelor profesionale si a sistemelor de valori. Imaginea de sine a pacientilor este adesea negativa, ei se percep ca fiind „rai”, „pacatosi” sau, temporar, mai ales in asociere cu sentimentul de parasire, poate sa apara senzatia ca nici nu exista;   Frica de a fi parasit, care apare la cea mai mica intarziere sau la despartiri temporare, pacientul autoconvingandu-se ca motivul pentru care a fost parasit este acela ca este „rau”;   Tendinta de autoflagelare, imposibilitatea de a evita pericolele: se manifesta impulsiv mai ales cand conduce autovehicule, in jocuri de noroc sau abuz de opiacee. S-au raportat de asemenea automutilari, tendinte de suicid, automotivate fie prin nevoia de a se pedepsi, fie prin incercarea de a evita parasirea;   Plictiseala si sentimente de goliciune interioara (pacientii isi cauta adesea un rost, o meserie);
Idei obsesive, de persecutie  (apar in cazuri extreme: abuz de droguri, parasirea sa efectiva de catre o alta persoana);

Diagnostic Sindromul Borderline:
Nu exista nici un fel de teste de laborator sau investigatii imagistice specifice. Diagnosticul nu poate fi pus inainte de varsta adulta, datorita riscului de suprapunere a simptomatologiei cu particularitatile de personalitate si comportament specifice pubertatii.   Diagnosticul este simptomatic, conditionat de prezenta urmatoarelor criterii constante in timp:
- Senzatie de abandon
- Relatii instabile;
- Probleme de identitate;
- Afectivitate instabila;  Afectiuni cu care se asociaza:  ADHD

Tratament Sindromul Borderline:
Atitudinea terapeutica in Sindromul Borderline este complexa. Se recomanda in mod special:
- psihoterapie;
- terapie comportamental-dialectica;
- consilierea familiei si a educatorilor;
- terapie medicamentoasa (antipsihotice);               
Prognostic
Tiparele de gandire si comportament specifice sindromului Borderline se manifesta inca din copilarie si adolescenta. Evolutia afectiunii este cronica. Tabloul clinic al tulburarii scade in intensitate si importanta odata cu varsta, pacientii reusind sa atinga o anume stabilitate emotionala in relatiile cu cei din jur in jurul varstei de 30-40 de ani.