Spondilolisteza
Descriere Spondilolisteza:
Spondilolisteza este reprezentata de alunecarea anterioara a unui corp vertebral fata de restul vertebrelor. Apare de obicei in regiunea lombosacrala prin alinecarea L5 si S1 ,dar poate fi intalnita si la nivelele mai inalte ale coloanei. Spondilolisteza in fuctie de etiologie se clasifica in congeital sau displazic, istmic, degenerativ, traumatic si patologic. Afectiunea este asociata de catre specialisti cu instabilitate vertebrala. Unele persoane nu prezinta simptome chiar si in cazurile mai severe, dar majoritatea prezinta discomfort. Spondilolisteza apare la orice nivel al coloanei vertebrale, desi este mai frecventa lombar.
Spondiloliza este reprezentata de fisurarea vertebrei in regiunea pars interarticularis, asociata sau nu cu Spondilolisteza. Daca defectul in pars este bilateral, acesta poate permite translatia vertebrei cu Spondilolistezis.
Ambele conditii sunt asimptomatice frecvent, iar gradul de spondilolistezis nu se coreleaza cu severitatea simptomelor, chiar cind pacientul acuza durere de spate. Totusi cele doua entitati sunt cele mai importante cauze de durere de spate la copii si adolescenti, in ciuda faptului ca cele mai multe sunt asimptomatice.
Spondilolisteza prezinta mai multe tipuri de predispozitii congenitale.
Primul este tipul displazic care prezinta un defect in sacrumul superior sau arcul L5. Afectiunea este asociata cu spina bifida oculta si afectarea severa a radacinilor nervoase.
Tipul istmic prezinta defectul in pars interarticularis, care permite alunecarea inainte a vertebrei superioare, de obicei L5. Prezinta subcategoriile litica-spondiloliza sau fractura de stres, pars elongat dar intact si pars fracturat acut.
Forma degenerativa este o conditie castigata, care determina instabilitate sengmentala si alunecare gradata.
Forma traumatica este rezultata din fractura unei parti a acrului neural sau pars.
Tipul 5 reprezinta tipul patologic produs prin boala osoasa precum Boala Paget sau Osteogenesis imperfecta.
Spondilolisteza este impartita in functie de subluxatia vertebrala cantitativa in plan sagital in:
-grad 1-sub 25% din diametrul vertebral
-grad 2-25-50%
-grad 3-50-75%
-grad 4-75-100%
-spondiloptoza-peste 100%.
Spondilolisteza displazica apare intr-un defect al arcului neural in sacrumul superior si poate rezista la forte puternice in timpul ambulatiei. Spondilolisteza istmica este mai des intalnita si prezinta stres mecanic pe pars slabita determinand fracturi si fisuri.
Spondilolisteza degenerativa prezinta instabilitate de lunga durata intersegmentala. Apar modificari osteoartritice precum si eroziuni cu aliniere anormala a suprafetelor articulare.
Cauze Spondilolisteza:
Spondilolisteza reprezinta alunecarea corpului vertebral fata de axa de stabilitate a restului coloanei vertebrale.
Boala este cauzata de stresul mecanic minor, traume, hiperextensie repetitiva a coloanei, de postura pacientului, gravitatia precum si fortele de rotatie.
Simptome Spondilolisteza:
Afectiunea poate determina simptome minime sau durere de spate, durere mecanica dizabilitanta, radiculopatie prin compresia radacinilor nervoase si claudicatie neurogena.
Diagnostic Spondilolisteza:
Pentru diagnosticare se apeleaza la radiografia laterala simpla, scanarea osoasa, scanarea tomografica si rezonanta magnetica. Diagnosticul diferential se pune dupa afectiunile: boala degenerativa de disc, leziunile discului, Sindromul de durere discogenica, Radiculopatia lombosacrala, durerea miofasciala, Osteomielita, Disciita, Osteomul osteoid, chistul anevrismal osos, Condroblastomul sau boala Scheuermann.
Tratament Spondilolisteza:
Tratamentul consta in realizarea de exercitii fizice, acestea scad stresul prin extensie al coloanei lombare si ajuta pozitia nonlordotica. Exercitiile constau in exercitii de intindere a muschilor abdominali si intarirea fasciei lombodorsale. Pentru persoanele care nu raspund la repaus, sau au simptome in urma activitatilor fizice, se ofera tijarea cu Ortoza toracolombosacrala. Acest tip de tija este eficient la pacientii care prezinta sub 50% alunecare. Daca pacientii nu prezinta simptome se recomanda terapie prin exercitii de intindere, modificarea activitatilor sau tija antilordotica. In cazul in care durerea continua se recomanda fuziunea spinala.
Se recomanda tratamentul chirurgical la persoanele care prezinta incapacitante, radiculopatie, claudicatie neurogena, anomalii ale posturii sau greutatii rezistente la masurile nonoperative si progresia semnificativa a alunecarii. Aceasta interventie stabilizeaza segmentul spinal precum si decompresia elementelor neurale. |