Tifilita (Cecita)

Echipa Ekilibrium recomanda:
BioHarmonex

Tifilita (Cecita)

Descriere tifilita:

Tifilita descrie inflamatia cecumului. Termenul a inceput sa fie nomilalizat din 1960 pentru sindromul ileocecal, pentru a descrie inflamatia si necroza cecumului, apendicelui si ileonului, la pacientii cu leucemie. Secundar, tifilita a fost relationata cu anemia aplastica, limfomul, S.I.D.A. si imunosupresia secundara transplantului renal, sau tratamentului pentru neoplasme.
Tifilita s-a decoperit la peste o zecime dintre copiii leucemici care au murit in timpul chimioterapiei. Mortalitatea medie este de 40-50% si este atribuita perforatiei cecale, necrozei intestinale si sepsisului. Prevalenta bolii este egala intre sexe. Tifilita apare atat la adulti, cat si la copii deopotriva.

Cauze tifilita:

Maximul normal al grosimii peretelui colonului este, prin Computer Tomografie, de 3 mm. Cand colonul este destins, cu scaun, fluid, sau contrast, peretele normal colonic este aproape imperceptibil. Grasimea pericolonica trebuie sa demonstreze atenuare omogena. Tifilita, de obicei, se limiteza la cecum, apendix si ileumul terminal, totusi, poate cauza pancolita prin extindere distala de cecum.
Patologic tifilita reprezinta inflamatia si necroza cecumului, apendicelu si ileumului. Cauzele tifilitei sunt necunoscute, insa evolutia tifilitei este multifactoriala. Lezarea mucoasa prin agentii citotoxici joaca un rol deosebit in cazurile de tifilita, observate in timpul procedurii de chimioterapie.
Distensia cecala, in tifilita, poate impiedica aportul de sange si conducand la ischemie mucoasa si ulceratie. Infectia poate fi implicata in special cu citomegalovirus. Invazia bacteriana conduce la penetratie transmurala si in final la perforatie. Necroza mucoasa si submucoasa poate cauza hemoragie intramurala. Infiltratia neoplazica poate fi implicita, la unii pacienti.

Simptome tifilita:

Grasimea pericolonica demonstreaza o atenuare omogena.
Prezentarea clinica tipica, in care evolutia si severitatea variaza considerabil, include urmatoarele simptome: diaree apoasa, sau cu sange, febra, greata, varsaturi; durere abdominala localizata in cadranul drept abdominal inferior; soc secundar septicemiei, sau perforatiei colonice.

Diagnostic tifilita:

Examinarea fizica include urmatoarele considerente: distensie abdominala, absenta zgomotelor intestinale; timpanism, sensibilitate la palpare;  ocazional, o masa palpabila, sensibilitate de rebaund si difuza sugerand perforatia colonica, peritonita.
Studii imagistice:
Radiografia simpla, abdominala, este nespecifica dar poate demonstra o densitate similara unei mase cu fluid in cadranul abdominal inferior stang, distensia anselor intestinale superioare adiacente, aer intraperitoneal liber si pneumomatoza. Tranzitul baritat si colonoscopia sunt contraindicate in tifilita,  fiindca au potential crescator al riscului de perforatie.
Computer tomografia demonstreaza perete colonic atenuat, ocazional excentric, cu ingrosare si distensie cecala. Atenuarea inalta cu ingrosarea peretelui colonic poate reprezenta hemoragie. Inflamatia pericolonica a grasimii mezenterice este frecventa. Computer tomografia identifica complicatiile, incluzind Pneumomatoza Coli, pneumoperitoneul, colectiile fluidice pericolonice si abcesele. Aceste complicatii necesita interventie chirurgicala urgenta.
Ultrasonografia, in tifilita, include peristaltica absenta, sau scazuta, a intestinului in cadranul abdominal inferior drept, perete ingrosat, hiperechogen si mucoasa hiperechogena ingrosata. Studiul Doppler arata hipervascularizarea mucoasei si a peretelui intestinal.

Tratament tifilita:

Pacientii diagnosticati cu tifilita au rata mortalitatii deosebit de crescuta. Tratamentul este conservativ din punct de vedere medical in timp ce se asteapta recuperarea granulocitelor. Dupa diagnosticare, pacientul trebuie sa primeasca antibiotice cu spectru larg de actiune. In unele cazuri, pacientii sunt descoperiti cu hemoculturi pozitive pentru germeni anaerobi. Se poate administra factor de stimulare a maduvei osoase.
Exista raporate privind terapia eficienta cu Vancomicina. Agentii antipersistaltici trebuie evitati. Recurenta este rara, iar majoritatea pacientilor se recupereaza.
Terapia chirurgicala are succes la pacientii care nu raspund la terapia medicamentoasa. Criteriile pentru interventia chirurgicala includ: hemoragie gastrointestinala persistenta dupa rezolutia neutropeniei si a trombocitopeniei si corectia anomaliilor coagularii; evidenta perforatiei peritoneale libere; deteriorarea clinica care necesita suport cu vasopersoare, sau volume mari de fluide, sugerand sepsis necontrolat; dezvoltarea simptomelor unui proces intraperitoneal, care in absenta Neutropeniei, necesita in mod normal, interventie chirurgicala.

Tratamente naturiste pentru Tifilita (Cecita)