Bila reprezinta un produs de secretie al ficatului, cu un rol fiziologic in digestie, de culoare galben-verzuie, cu un bogat continut de mucus (din care cauza e filanta) alcatuita din: saruri biliare (saruri ale acizilor tauro- si glicocolic), pigmenti biliari (bilirubina si derivatii ei), colesterol, lecitina etc. Se produce continuu de celulele hepatice si se varsa in vezica biliara, iar in timpul digestiei direct in duoden. Bila hepatica e mai fluida, cea veziculara sau cistica este mai vascoasa, mai concentrata in colesterol. Sarurile biliare permit o fina emulsionare a grasimilor (scad puternic tensiunea superficiala a apei apropiind-o de aceea a grasimilor) si activeaza lipaza; de asemenea impiedica procesele de putrefactie din intestin (la persoanele care sufera de ficat, fecalele au un miros deosebit de greu, din cauza unei cantitati scazute de bila). Pigmentii biliari rezulta din degradarea hematiilor batrane in splina, iar hemoglobina lor este adusa la ficat si transformata in porfirine si bilirubine care apar in bila (in diferite stadii de oxidatie). Cand bila nu se poate varsa in vezica biliara sau in intestin (calcule pe traiectul canalului hepatic sau coledoc) sau se produce o brusca distrugere de hematii (anumite boli), pigmentii biliari se varsa in sange, se fixeaza pe conjunctiva ochiului, apoi in piele si provoaca galbenarea sau icterul; in acest caz fecalele sunt decolorate si bogate in grasimi.
|