Constitutie reprezinta ansamblul acelor insusiri anatomice, fiziologice, biochimice si psihologice ale unui individ, care au un grad important de stabilitate si prezinta corelatii puternice intre ele. Constitutia este formata din caracterele ereditare si influenta mediului asupra individului. In constitutie unui om, intra numai modificarile care prezinta caractere de durata - schimbarea formei, prezenta unei imunitati castigata dupa o boala infectioasa. S-au facut multe incercari de clasificarea tipurilor de constitutie Astfel, deja Hipocrate descrie 4 tipuri de constitutie.: sanguinic, coleric, flegmatic si melancolie. In secolul trecut, scoala franceza - Sigaut descrie tipuri musculare, respiratorii, digestive si cerebrale. Scoala germana reprezentata de Kretschemer, recunoaste tipul leptosom, atletic, picnic si diplazic. Scoala medicala italiana - Giovanni si Viola deosebesc tipuri megalo-, normo-si microsplanchnice. Clasificarea lui Pende are ca baza functiunea glandelor endocrine, dupa el exista un tip hipo- si hipertiroidian, hipopituitar, hipergenital, hipersuprarenal. Stiller insista asupra existentei unui tip de c. astenica. Jaentsch deosebeste un tip B - basedowoid si unui T - tetanoid. Pavlov considers ca constitutie omului este determinata de modul cum reactioneaza sistemul nervos central la influenta mediului extern, gradul de excitatie si inhibitie provocat.
|