Ganglionul este o formatiune globulara de dimensiuni variabile (cat un bob de orez sau o maslina), care se gaseste in diferite locuri din organism. Dupa natura si functia lor se impart in: 1) Ganglioni limfalici in lungul vaselor limfatice, dar mai ales In regiunile de unire a mai multor vase (regiunea gatului, subaxila, regiunea inghinala). Sunt inveliti de o capsula seroasa care trimite septuri si spre interior separand foliculii limfatici, in care ajung vase limfatice si de la care pleaca spre exterior alte vase. In acesti foliculi se face o filtrare a limfei, oprind aici leucocitele incarcate cu bacterii si digerandu-le de catre macrofage. In unele afectiuni baccilare in acesti ganglioni se acumuleaza atat de multe leucocite incarcate cu bacterii moarte, incat ganglionii se maresc mult, devin tari si foarte durerosi (limfadenite). Daca infectia unei regiuni (de ex. a amigdalelor) este de lunga durata atunci ganglionii se pot transforma in focare de infectie, foarte periculoase prin produsele lor toxice pe care le varsa permanent in sange. 2) Ganglionii nervosi se intalnesc fie pe traiectul unor nervi, fie in interiorul centrilor nervosi. Astfel ganglionii spinali se gasesc pe traiectul nervilor senzitivi spinali (ai radacinilor posterioare); ganglionii cranieni sunt formatiuni de substanta cenusie diseminati in bulb, puntea Varoiio, pedunculii cerebrali, regiunile subencefalice. Ei pot fi senzitivi, motori si mai adesea miscati. Ganglionii vegetativi se gasesc in lungul nervilor simpatici (sau de cele doua parti ale maduvei spinarii) sau parasimpatici. Toti ganglionii nervosi sunt alcatuiti din corpul celulelor neuronice si reprezinta centre de inchidere sau formare a unor reflexe.
|