Hemoragie

Hemoragia se manifesta prin iesirea sangelui in afara vaselor prin ruperea, roaderea sau cresterea permeabilitatii peretilor vasculari. Dupa cantitatea de sange pierduta, hemoragia poate fi usoara, mijlocie si grava (cand pune in pericol viata). Hemoragia arteriala: sangele tasneste rosu deschis in jeturi variabile cu ritmul contractiunilor cardiace. Se poate face o compresiune intre inima si locul hemoragiei dar trebuie urgent chemat medicul. Hemoragia  capilara: sangele musteste, dar prin tamponare dispare pentru a aparea din nou; se aplica hemostatice locale; hemoragia venoasa (comprimarea se face intre vena si periferie); sa nu dureze peste 1/2 ora caci se poate ajunge la gangrena (se ridica compresia din cand in cand). In hemoragia externa sangele curge la exteriorul organismului, iar in hemoragia interna sangele ramane in cavitatile si tesuturile organismului. Hemoragia apare in special in urma unor accidente, in infectii, intoxicatii, avitaminoze, boli hemoragipare, hemopatii etc. Cele mai frecvente forme de hemoragii sunt epistaxis (din nas), stomatoragia (in cavitatea bucala), gingivoragia (din gingii), hemoptizia, hematemeza, melena (hemoragia digestiva in care sangele se elimina prin scaun), hematuria (hemoragia la nivelul aparatului urinar in care sangele se elimina prin urina), uretroragia (in uretra). O menstruatie anormal de abundenta se numeste menoragie, in timp ce hemoragia genitala intermenstruala constituie metroragia. Revarsarea sangelui in pleura, pericard, peritoneu sau articulatii constituie respectiv hemotoracele, hemopericardul, hemoperitoneul si hemartroza. Hemoragia se trateaza prin repaus si medicamente care favorizeaza coagularea, dupa care urmeaza tratamentul cauzei. Hemoragia mare necesita tratament chirurgical de urgenta.