Proteinele sunt substante de baza ale materiei vii. Sunt substante macromoleculare care prin hidroliza dau nastere de regula la alfaaminoacizi. Au proprietati coloidale si amfotere (au comportament simultan de acizi si de baze). C, H, O, N, intra obligator in constitutia lor. Apoi S, P, si Fe, Cu, Mg, Co, etc. Au mase moleculare mari, de exemplu citocromul 13.000, iar hemocianina 6.600.000. Proprietatile lor sunt determinate atat de structura primara, (felul, numarul si secventa aminoacizilor) cat si de cea secundara si tertiara (felul cum se formeaza si se leaga, lanturile de aminoacizi). In celula proteica sunt sintetizate pe ribozomi cu participarea ARN-t si ARN-m, cu participarea sistemelor enzimatice adecvate, matricea fiind ADN-ul. Exista proteine solubile (albumine, globuline prolamine, gluteline, protamine si histone) si insolubile (scleroproteine). Dupa compozitia chimica, proteinele sunt simple (holoproteine) care dau la hidroliza, exclusiv aminoacizi si proteine conjugate (heteroproteide sau proteide) care dau nastere la aminoacizi si la o grupare neproteica, (prostetica): metaloproteide, fosfoproteide, glicoproteide, lipoproteide, cromoproteide, nucleoproteide. Importanta biologica a proteinelor rezida in: caracterul lor coloidal, hidrofil, specificitate de organ si specie, componente ale enzimelor, componente ale membranelor, proprietati imunologice etc. |