Reproducerea in biologie reprezinta un fenomen de inmultire a fiintelor vii. Reproducerea poate fi: asexuata si sexuata. Prima cuprinde sciziparitatea care se poate realiza prin: diviziune urmata de regenerare, regenerare multipla a organismului, diviziunea embrionilor (poli-embrionie), care se intalneste la unele insecte si chiar la om in cazul gemenilor adevarati; gemiparitatea se realizeaza prin formare de muguri din organismul initial fata de care pot ramine legati formand colonii sau se pot elibera generand un nou organism. De ex. la: ciuperci, meduze, spongieri etc., uneori mugurii reprezinta forme de rezistenta ce apar in conditii nefavorabile de viata ca de ex. gemulele la spongierii dulcicoli si soritele la cei marini. Inmultirea vegetativa: este caracteristica plantelor superioare care se pot inmulti prin organe vegetative: frunze, portiuni de tulpina sau radacina. Reproducerea sexuata se face prin celule specializate sexuale-gameti. Este caracteristica organismelor superioare dar se intalneste si la unicelulare si alte organisme inferioare. Prin unirea gametilor in actul fecundarii se formeaza celula-ou (zigotul), care prin diviziune si diferentiere celulara va da nastere unui nou organism. Fecundarea poate fi: externa, cand gametii se intalnesc in mediul extern si intern, cand gametii se intalnesc in caile genitale ale femelei. Fecundarea este monospermica, polispermia este numai aparenta la pesti, amfibii etc., pentru ca numai un nucleu al gametului mascul se uneste cu nucleul ovulului, ceilalti sunt asimilati de catre ou. In sens psihologic, reproducerea este o forma proprie procesului de memorie prin care se poate face evocarea unor trairi bazandu-se numai pe materialul fixat si conservat. In reproducere se strecoara multe greseli, datorita atat unei perceptii superficiale, sau necorecte, cat si imaginatiei, fapt pentru care r. este intotdeauna mai inexacta ca recunoasterea.
|