Tubul digestiv

Tubul digestiv este un ansamblu al organelor digestive, in care are loc primirea alimentelor, faramitarea, descompunerea chimica a lor, precum si absorbtia produsilor utili rezultati in urina digestiei. In tubul digestiv se absorb si sarurile minerale, vitaminele, apa, de asemenea aici se formeaza din materialul nedigerat bolul fecal, care se elimina periodic din organism. In ansamblul tubului digestiv intra: cavitatea bucala, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire si gros, rectul precum si glandele anexe, cum sunt glandele salivare, ficatul si pancreasul. In cavitatea bucala alimentele faramitate si amestecate cu saliva se transforma in bol alimentar care avand consistenta pastoasa si fiind imbibat cu mucus devine capabil sa fie transportat spre urmatoarele segmente ale tubului digestiv fara sa produca leziuni mecanice ale mucoasei acestora. Din faringe, bolul alimentar ajunge in esofag, unde prin miscari peristaltice este inaintat in stomac. Rolul fiziologic al stomacului este depozitarea temporara a bolului alimentar, precum si sterilizarea cu acid clorhidric al acestuia, deoarece alimentele ingerate nu sunt sterile. Datorita prezentei diastazelor in stomac incepe digestia proteinelor si a grasimilor din lapte. Astfel de enzime gastrice sunt pepsina, cu rol proteolitic, labfermentul cu influenta asupra coagularii Iaptelui si lipaza gastrica cu efect lipolitic. Trebuie amintita si secretia unui factor antianemic, care se produce in mucoasa gastrica jucand rol in absorbtia vitaminei B12 la nivelul intestinului gros. In activitatea digestiva a stomacului un rol important revine si miscarilor stomacului, care ajuta la amestecarea bolului alimentar cu sucul gastric si inaintarea chimusului gastric (bolul alimentar partial digerat) spre segmentul urinator. Digestia se desavarseste in intestinul subtire, unde sub influenza sucurilor digestive secretate de pancreas, intestin si a bilei principiile alimentare se descompun in molecule simple capabile sa treaca prin mucoasa intestinala, ajungand fie in sange, fie in limfa. Substantele nedigerate ajung in intestinul gros, unde o parte a lor inca poate sa fie absorbita. La acest nivel se absoarbe apa si sarurile minerale, unele substante cum este de ex. calciu pot fi excretate. Desi intestinul gros nu produce nici o diastaza digestiva, datorita existentei bacteriilor intestinale (flora intestinala) indeplineste un rol important in digestie: flora intestinala descompune o buna parte a substantelor vegetale (celuloza) nedigerate, fie prin fermentatie, fie prin putrefactie, ale caror parti utile devin accesibile organismului. Flora intestinala, totodata este o sursa importanta de vitamine (complexul B, vitamina K). Partile integrante ale functiilor digestive sunt miscarile tubului digestiv care permit amestecarea si inaintarea continutului intestinal de-a lungul intregului aparat digestiv. Miscarile se datoresc existentei stratului muscular neted din peretele organelor digestive, precum si a plexului nervos, care confera un automatism acestor miscari. La limitele diferitelor organe digestive (stomac, intestin, rect etc.) un rol insemnat revine sfincterelor (cardia, pilor, valvula iliocecala, sfincterul anal), care contribuie pe de o parte la adaugarea intermitenta a continutului pentru segmentul urmator (stomac, duoden) si opresc pe de alta parte, reintoarcerea continutului intestinal in segmentul anterior (de ex. valvula iliocecala). Substantele nedigerate se transforma treptat in bol fecal, care se depoziteaza temporar in colonul sigmoid, de unde se elimina periodic in rect. Activitatea tubului digestiv se regleaza prin mecanisme complexe nervoase si umorale. Privind reglajul nervos, sistemul vegetativ parasimpatic actioneaza in sens stimulator, iar sistemul simpatic cu efect inhibitor. Influxurile nervoase vegetative stau in legatura cu mecanisme reflexe conditionate si neconditionate complexe, fiind subordonate in ultima instanta scoartei cerebrale. In legatura cu reglajul umoral, rolul principal revine substantelor hormonale secretate de mucoasa gastrica si intestinala (gastrina, secretina, pancreozimina, vilichinina etc.). Glandele anexe prin secretiile lor (saliva, bila, sucul pancreatic) joaca rol indispensabil in procesele digestive.