ASCARID

Ascaridul este un vierme, parazit al omului, cu localizare, de regula, intestinala (helmint), care determina ascaridioza, boala parazitara din cele mai raspandite. Agentul etiologic al bolii face parte din genul Ascaris, familia Ascarididae, clasa Nematoda. Parazitul adult este de alb-rozaceu, are o forma cilindrica cu capetele ascutite. Masculul are extremitatea posterioara intoarsa in carja spre fata ventrala, in timp ce femela are capetele drepte. Femela mai prezinta o depresiune inelara vizibila, situata la nivelul unde treimea anterioara se intalneste cu treimea mijlocie a corpului. Masculul masoara in medie 15-20 cm/5-6 mm, iar femela este mai mare, 20-30 cm/5-6mm. Ouale sunt frecvent ovalare, de culoare galben-bruna si masoara 60-80/40-50u. Au un invelis extern neregulat, mamelonat caracteristic si un invelis intern subtire transparent. Ouale neembrioanate si neinfectioase, asa cum sunt eliminate odata cu scaunele de cei parazitati, se transforma, pe sol (geohelmint), in oua embrionate-infectioase, in cursul unei perioade de maturatie, de cca 5-6 saptamani. Pot rezista pe sol in functie de conditiile de mediu timp indelungat (5 ani). Ascarizii ajunsi in intestinul omului, odata cu apa sau cu alimentele contaminate, se transforma in larve care neadaptate la organismul omului vor descrie, dupa traversarea peretelui intestinal un ciclu perientric, trecand prin circulatia poarta in ficat, si apoi in inima dreapt, plaman, trahee, cavitatea bucala (fundul gatului) si apoi din nou in intestin, acolo unde se formeaza adultii. Tulburarile care le determina in localizarea intestinala sau extraintestinala (ascarid eratic) duc la ascaridioza. Ascaridul eratic este un ascarid adult care datorita tendintei de a rataci prin organism (eratism) si de a patrunde prin caile naturale inguste sau suturile chirurgicale poate ajunge in canalele biliare extra si intrahepatice (ficat), vezicula biliara, caile respiratorii (plamani), duoden sau stomac, canalul Wirshung (pancreas), apendice, etc. Perforand peretele intestinal, ascaridul eratic poate determina peritonite acute sau cronice, iar o ocluzie intestinala acuta poate rezulta si in urma strangularii herniare. Ascaridul strain este ascaridul intalnit obisnuit la animale domestice sau salbatice, mai rar la om. Neadaptati la organismul uman si fiind in impas biologic evolueaza numai pana la stadiul de larva, fixandu-se, sub aceasta forma, in difertite organe. Ascarizii determina sindromul de larva migrans visceralis sau de toxoracoroza. Mai frecvent acest rol revine la ascarizii cainelui sau pisicii. Ascaridul cainelui, cunoscut si sub numele de Ascarid canis, Ascarid vulpis, Belascaris canis, Toxocara canis, T.leonina, intalnite la animale din familia canidelor, mai ales la caine, sunt paraziti mai mici decat ascarizii omului. Pot fi recunoscuti dupa extremitatea anterioara care prezinta doua aripi cuticulare, striate semilanceolate la T.canis si lanceolate la T.leonina. Parazitii sunt frecventi la catei de cateva saptamani, la care infestarea se face tot pe cale orala, cat si transplacentara. Ascarizii pisicii (Toxocara misiax, sin.Belascaris mistax) este intalnit si la alte felide, dar mai ales la pisica. Are sub 10 cm lungime. Ascaridul se caracterizeaza prin cele doua aripi cuticulare de la extremitatea anterioara care sunt mai late si rotunjite. Alti ascarizi ai animalelor care se aseamana cu ascarizii omului, iar unii au si implicatii in patologia omului sunt: ascarizii calului (Ascaris Equorum, Equi, AscaridulMegatocephala sau Parascaris Equorum), ascarizii oilor (Ascaris ovis), ascarizii porcului (Ascaris Suum, Ascaris Suilla), ascarizii viteilor (Ascaris vitulorum, Neoscaris vitulorum).