FAZA

Faza este un termen confundat uneori cu cel de forma. O utilizare corecta in bolile parazitare se face atunci cand faza se refera la stadiile de dezvoltare ale parazitiilor care le determina, la etapele de evolutie a bolii sau la simptomatologia predominanta a acestora. Faza acuta, evolutia scurta si cu manifestari clinice severe cu care pot incepe boli parazitare, ca ambiaza, tripanosomiaza, leishmanioza viscerala, trichineloza, filarioza limfatica, schistosomiaza etc. Faza adulta (perioada de stare, faza endocavitara sau de fixatie digestiva) este determinata in parazitoze, ca acaridioza, de parazitul adult, intalnit in intestin la 2-3 luni de la data infestarii. Faza cutanata (tisulara-peioada de migrare larvara), manifestari cutanate care apar odata cu patrunderea prin piele a larvelor infestante de anchilostome, strongiloizi, schistosome etc. Consta din elemente papulare urticariene, uneori puriginoase care la cei din zonele endemice pot trece neobservate. Faza cronica, perioada mai lunga care, de obicei, urmeaza dupa o perioada acuta, intalnita in evolutia celor mai multe boli parazitare. La unele dintre acestea (ambiaza, trichineloza etc) faza cronica se poate prelungi vreme indelungata. Faza de debut (faza de invazie), primele semne clinice care apar intr-o boala parazitara si care corespund, de exemplu in ascaridioza, migrarii larvare si simptomatologiei pulmonare (sindrom Lefler); in trichineloza acestea corespund catarului intestinal, determinat de migrarea formelor fecundate in peretele intestinal, iar in tripanosomiaza Africana-aceasta faza limfatico-sanguina sau de generalizare corespunde diseminarii tripanosomelor in sistemul reticulo-endotelial. Faza de invazie sau faza de debut. Faza de stare (perioada de stare, faza adulta). Faza gastrointestinala ( faza intestinala, faza de stare, faza in care evolutia, mai ales a strongiloidozei, anchilostomiazei si a altora, urmeaza dupa cea cutanata si pulmonara. Se caracterizeaza printr-o simptomatologie digestiva, care consta in lipsa poftei de mancare, balonari, senzatii de greata, dureri abdominale, diaree etc.In anchilostomiaza, tot in aceasta faza apare si sindromul anemic. Faza larvara este determinata de stadiile de larva ale parazitiilor. de exemplu, formele larvare de ascarizi pot determina manifestari pulmonare, formele larvare de anchilostomiaza cauzeaza manifestari cutanate etc. Faza preclinica, stare patologica a organismului infestat in care diferite modificari biologice preced aparitia semnelor clinice de boala. Se intalneste si in evolutia unor boli parazitare. Faza pulmonara, in boli ca ascaridioza, strongiloidoza etc, corespunde migrarii prin plamani a larvelor parazitilor respectivi. In ascaridioza, in special, odata cu trecerea prin plamani se poate produce, in infestarile mai mari, o adevarata pneumonie (penumonie verminoasa), de o evolutie, uneori, grava. De cele mai multe ori insa se inregistreaza o febra usoara, insotita de tuse si de expectoratie, care trec neobservate. Acestea, impreuna cu umbrele radiologice fugace si cu eozinofilia sanguina ridicata, constituie Sindromul Lefler, intalnit in aceasta faza a mai multor parazitoze. Faza terminala, stadiul terminal, insotit de o stare generala profund alterata, cu care uneori se pot incheia unele boli parazitare.