FORMA

Forma reprezinta un termen referitor la morfobiologia parazitilor. Forma amibiodo, forma pe care o ia parazitul malariei (Plasmodium vivax si P. malariae) in ciclul schizogonic eritrocitar. Este precedat de forma de inel cu pecete si de inel deformat (trafozoit) urmat de forma de rozeta (schizont), forma chistica (forma de rezistenta, forma infectioasa, forma infestanta), formatiuni rotunde sau ovalare, cu un diametru de 10-15u sub care pot apare, in mediu extern, o parte din protozoarele parazite patogene sau nepatogene. Rezista destul de mult la conditiile de mediu extern (forme de rezistenta) si reprezinta forma prin care parazitul poate trece la alt om (forme infectioase sau infestante). Protozoare ca Trichomonas vaginalis, Entamoeba gingivalis s.a. nu au, pana in prezent, o forma chistica cunoscuta. Forma histolitiza, forma vegetativa de Enatamoeba dysenteriae (sin. E. hystolitica). Amiba mai mare, forma magna (20-40u), care fiind inzestrata cu insusiri hematofage si citolice este patogena. Forma critidia, una din cela patru entitati morfologice, care apar in evolutia protozoarelor flagelate, din familia Tripanosomidae. Deriva din forma tripanosoma si este urmata de forma leptomonas. Se caracterizeaza printr-o membrana ondulata, mult mai scurta decat cea intalnita la formele tripanosoma. Forma de inel cu pecete si de inel deformat, infatisari caracteristice pe care le ia in mod succesiv parazitul malariei (Plasmodium falciparul, P. malariae, P. ovale si P. vivax) in prima etapa de dezvoltare intraeritrocitara. Forma infectioasa, forma chistica. Forma infestanta, forma chistica. Forma larvara, forma din evolutia artropodelor si a unor viermi paraziti care incepe, de cele mai multe ori, inca din stadiul de ou. In cazul viermilor paraziti acesta isi continua dezvoltarea pe sol, ca geohelminti sau cu trecerea prin una sau mai multe gazde intermediare, ca biohelmenti. Larvele de diferite forme si de diferite marimi reprezinta adeseori forma sub care parazitul patrunde activ sau pasiv in organismul omului. Forma larvara chistica, forma de chiste pe care o iau unii paraziti in cursul evolutiei lor larvare in organismul omului. Astfel este chistul hidatic ca forma larvara a cestodului Taenia echinococcus; cenurul cerebral. Forma larvara a cestodului Taenia coenurus (Multiceps serialis); Cistircercus cellulosae, forma larvara a cestodului Taenia solium si Cisticercus bovis, forma larvara a cestodului Taenia saginata. Forma leishmania, ultima entitate morfologica intalnita in evolutia protozoarelor flagelate, din familia Tripanosomidae. Aflagelat se prezinta sub o forma ovalara. Au nucleul situat posterior si chinetoplastul anterior. Forma leptomonas, tip morfologic care apare la protozoarele flagelate, din familia Tripanosomidae. Deriva din forma critidia si este urmat de forma leismania. Au corpul drept, alungit, rotunjit la un capat si usor ascutit la celalalt (acicular). Prezinta un nucleu central si un flagel care pleaca din extremitatea anterioara. Forma magna (f. mare), corespunde formei vegetative patogene de Entamoeba histolica, care are 20-40u si mai poarta numele de forma magna, spre deosebire de forma nepatogena, care este mai mica si poarta numele de forma minuta. Forma inmargareta, stadiu de rozeta din evolutia protozoarelui Plasmodium malariae, la care dei 8-12 merozoiti sunt dispusi regulat pe un singur plan. Forma minuta, forma in care amibele de tip Entamoeba histolica sunt mai mici (10-20u), mai putin active si se hranesc cu microorganisme spre deosebire de forma magna care sunt mai mari, se misca mai repede si se hranesc cu hematii (hematofage). Forma de prerozeta si de rozeta, infatisari caracteristice pe care le ia in mod succesiv parazitul malariei (Plasmodium vivax si P. malariae) in cursul ciclului schizogonic eritrocitar. In schizontul tanar, care urmeaza dupa faza de amiba, nucleul intra in diviziune in stadiul de prerozeta. In schizontul matur sau d rozeta, diviziunea nucleara se termian prin formarea de 14-26 merozoiti la Plasmodium malariae. Numarul mare al merozoitilor la Plasmodium vivax determina asezarea lor in mai multe planuri constituind o imagine asemanatoare cu o mura (cap muriform). Numarul mai mic al merozoitilor la Plasmodium malariae duce la asezarea lor regulata intr-un singur plan si la imaginea lor de rozeta in margareta. Forma rabditoida (forma libera, generatia libera), corespunde generatiei de pe sol a speciei Strongyloides stercoralis, din familia Rhabditidae. Larvele rabditoide masoara 200-300mm lungime si 14-16u largime; se caracterizeaza prin esofag de tip rabditoid cu doi bulbi, din care primul este alungit, iar al doilea piriform. Forma de rezistenta (forma chistica). Formele senile, forma leptomonas, din familia de Trypanosomidae monogonetice (cu o singura gazda), care fiind in degenerescenta se supun unei diviziuni incomplete numai a protoplasmei, fara sa intereseze blefaroplastul sau nucleul. Forma sporogonice se intalnesc in evolutia parazitului femel (macrogametocit) si de gametocidlu mascul (microgametocid). La specia Plasmodium falciparum, gametocitii au o forma particulara de corn semilunar cu extremitati rotunjite sau mai ascutite. Forma strongiloida (generatia parazita), corespunde generatiei parazite intestinale la specia Strongyloides stercoralis, din familia Rhabditidae. Se caracterizeaza prin esofag lung strongoloid, care ocupa1/4 din lungimea parazitului. Forma vegetativa, forma pe care o imbraca ca paraziti patogeni cele mai multe protozoare intalnite la om.  Aspecte variate sub care se poate prezenta, din punct de vedere clinic, o boala parazitara. Forma acuta, boli parazitare care in evolutie pot avea la inceput sau pe parcurs si perioade scurte cu manifestari clinice severe. Forma asimptomatica, boli parazitare care evolueaza fara manifestari clinice evidente. Forma asociata, boli parazitare care evolueaza in asociere cu o boala microbiana virotica sau microtica. Forma atipica, boala parazitara cu o evolutie mai particulara ce o scoate din tipul obisnuit de manisfestare, clinica sau biologica. Forma benigna, boli parazitare care au o evolutie clinica usoara si un sfarsit intotdeauna favorabil, spre deosebire de cele maligne care au un prognostic rezervat. Forma Chicleros (pianul de padure, ulcerul culegatorilor de guma, urechea culegatorului de guma), forma particulara de leishmanioza cutaneo-mucoasa intalnita printre muncitorii forestieri sau la cei de pe diferite plantatii din America latina. Se prezinta cu leziuni dispuse pe fata, gat, membre si adeseorila pavilionul urechii. Forma chirurgicala, boala parazitara cere din cauza complicatiilor grave de care se insoteste isi gaseste rezolvarea numai pe cale chirurgicala. Forma in cizma, forma  elefantiazisului determinata de filaria Brugia malayi, care consta din tumefierea gambei intre genunchi si glezne. Forma congenitala, bolile parazitare (ex. toxoplasmoza) la care o suferinta aparenta sau latenta a nuo-nascutului poate fi rezultatul unei afectiuni din timpul vietii intrauterine. Forma cronica, evolutie de lunga durata, insotita de o simptomatologie usoara, pe care o iau in timp o mare parte din bolile parazitare. Forma de debut, aparitia brusca si zgomotoasa sau lenta si stearsa cu care isi pot face debutul bolile parazitare. Forma dizenterica tipica, dizenteria de forma comuna si de evolutie obisnuita sub care evolueaza mai frecvent amibiaza antestinala. Forma encefalica (forma cerebro-spinala), forma clinica de toxoplasmoza dobandita, care se manifesta cu tulburari din partea sistemului nervos central. Forma eritematoasa, forma particulara de leishmanioza cutanata, intalnita in unele regiuni din Asia. Evolueaza pe cicatricile unor ulceratii leishmaniene mai vechi. Forma Espundia, forma clinica, severa de leishmanioza cutoneo-mucoasa, intalnita in special in America Centrala si de Sud. Boala are un stadiu primar cu leziuni cutanate si altul secundar, in care leziunile se manifesta pe mocoasa, atingand nasul, orofaringitele, caile aeriene superioare si esofagul. Forma exantematica, forma clinica de toxoplasmoza care pe langa o stare generala alterata evolueaza, printre altele, si cu un exantem maculo-papulos care dureaza cel putin 1-2 saptamani. Forma functionala, boli parazitare care evolueaza cu o simptomatologie in general usoara, fara modificari organice semnificative. Forma cangrenoasa, complicatie grava a amibiazei intestinale, care apare dupa patrunderea de germeni anaerobi de putrefactie in leziunile create de amibe. Forma grava, boli parazitare cu evolutie mai severa si prognostic rezervat (ex. boli grave, amibiaza, trichineloza, leishmaniioza s.a.). Forma impetiginoasa, forma clinica de leishmanioza cutaneo-mucoasa care stimuleaza un impetigo banal. Forma inaparenta, forma de boala parazitara cu evolutie stearsa, care trece neobservata. Forma leproida, leismanioza tegumentara difuza. Forma limfoganglionara, forma clinica de toxoplasmoza dobandita (castigata) care apare in stadiul acut sau subacut al bolii si care se insoteste de limfoadenopatii. Forma leishmanioza cutanata difuza, forma clinica de leishmanioza cutanata intalnita in unele regiuni din Africa si America de Sud. Evolueaza cu noduli de diferite marimi, care apar pe tot corpul, respectand doar suprafata capului. Forma lupoida sau leishmanioza cutanata difuza. Forma oculara, forma de toxoplasmoza dobandita care evolueaza cu retinocoroidita. Forma oligosimptomatica, boli parazitare care evolueaza cu un numar redus de manifestari clinice neinsemnate. Forma subclinica sau Forma inaparenta. Forma tegumentara, forma clinica de boala parazitara cu manifestari in special cutanate. Asemenea manifestari pot apare pentru o perioada din evolutia boliisau se poate mentine pe toata durata acesteia. Forma tipica, boala parazitara, cu evolutie obisnuita, comuna, fara complicatii sau cu evolutie prea severa. Forma umeda, forma clinica de leishmanioza cutanata care se intalneste mai frecvent in mediul rural. Se insoteste de ulceratii cutanate mari in care se gaseste o cantitate mai mare de secretie seuro-purulenta. Forma uscata, forma intalnita mai frecvent in mediul urban, insotita de ulceratii acoperite de cruste uscate. Forma Uta, forma clinica de leishmanioza cutaneo-mucoasa, intalnita mai frecvent in Peru. Evolueaza de regula cu leziuni cutanate mici, limitate de multe ori numai de piele. In alte cazuri, leziunile se extind si pe mucoasele bucale sau nazale putand sa determine mutilatii.