Toxoplasma Gondi este un protozoar parazit dintre sporozoare, cu loc in sistematica inca incomplet elucidat. Sub forma vegetativa se prezinta alungit, recurbat, ca o semiluna. Masoara 5 - 7 mm lungime si 2 - 4 u largime. La polul mai rotunjit al parazitului se afla nucleul. Se intalneste in celulele sistemului reticulo-endotelial, in leucocite si in alte celule. Poate apare si in umori. Forma de chist (pseudochist), forma infectioasa si de rezistenta a parazitului, este reprezentata de celula gazda, care adaposteste sute sau mii de paraziti rezultati dintr-o diviziune binara. Masoara 50-100 mm si se intalnesc in creier, muschi si alte organe. Toxoplasmele isi incep ciclul biologic cu pisica, gazda specifica la care parazitul traieste in celulele peretelui intestinal. Oochistii eliminati (de catre pisicile infestate) odata cu dejectiile, pot trece direct la alta pisica, parazitul reluandu-si ciclul de dezvoltare. Uneori, in acest ciclu intervin soarecii, care se infesteaza prin ingerarea oochistilor eliminati de pisica. Devorarea de catre pisica a soarecilor astfel infestati, ii asigura o a doua cale de contractare a parazitozei. Parazitul poate ajunge si la alte animale la care se va fixa in diferite organe, unde vor persista sub forma de chisturi. Aceasta face ca boala sa poata ajunge la om atat odata cu oochistii, de pe alimentele poluate, cat si odata cu carnea cruda infestata cu chisti. Parazitul trece de la mama la fat pe cale transplacentara. In organismul omului, dupa o faza de multiplicare si de raspandire pe cale hematogena, parazitul se inchisteaza in diferite organe (creier, ochi, muschi etc). Uneori, are loc ruperea chisturilor urmata de o serie de fenomene generale sau locale. |