papalau

PAPALAU

Denumiri populare Papalau: babuschi, basicuta de roseata, besica, boborea, bubuclie, buruiana de buba, cereasa ovreiului, cereasa besicata, curcubatica, dalac, fusei salbatec, gherghinar, gogoase, iarba bubei, maselare, papala, pulpe de padure, puturoasa.

Papalau contine: fructele contin acid citric, substante amare (fisolina), contine alcaloizi, mucilagii, zaharuri, substante minerale, gust putin agreabil acru-amarui. Fructele se culeg la maturitate sunt comestibile atât crude cât si uscate. Se folosesc la prepararea dulceturilor, marmeladei, bomboanelor, contin zaharoza, acizi si o mare cantitate de vitamina C. Planta mai are clorofila, vitamine, etc.

Atentie!!! Planta contine mlta solanina si in  intregime este toxica ( cu exceptia frunzelor). In caz de intoxicatie  se poate interveni cu carbune vegetal .

Traditia populara Papalau:

Ceaiul fructelor de papalau se bea si se faceau spalaturi pe cap si corp in cazurile de eriteme, pelagra, etc. Cu decoctul partilor aeriene se spalau eruptiile si eczemele noilor nascuti. Boabele rosii, puse vin, erau folosite intern impotriva ascitei sau a durerilor de masele si urechi. Infuzia de papalau era utilizata la tratarea furunculozei. .

Efectele Papalau : impotriva reumatismului, decongestiva, diuretica, febrifuga, laxativa.

Papalau poate fi utilizat extern in  dureri ( reumatice, furunculoze) sau diferite afectiuni ale pielii, intern se va lua cu precautie in litiaze, guta, reumatism (cantitatea max este de 250 ml infuzie bauta in cursul zilei cu inghitituri mici).

Mod de preparare Papalau :
-infuzie 10 minute din 2 lingurite de papalau in 250 ml apa clocotita. Se strecoara si se aplica extern sub forma de comprese sau cataplasme.