Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala reprezinta  boala care care afecteaza cele mai multe persoane, aproximativ 20 % din populatia adulta. Ultimele statistici realizate semnaleaza ca hipertensiunea arteriala si complicatiile sale au un procent mai mare de victime decat cancerul si accidentele de circulatie impreuna.

America ocupa primul loc in lume, cu peste 45 milioane de persoane care au hipertensiune. In tara nostra exista peste 2 milioane de pacienti hipertensivi.

Boala este o cresterea permanenta sau accidentala a presiunii de curgere a sangelui din ventriculul stang spre sistemul arterial si venos. Indiferent de varsta valorile normale ale presiunii arteriale sunt incadrate intre 13 cm coloana Hg (maxima) si 8 cm Hg (minima). In cazul persoanelor care sufera diabet zaharat valorile normale cresc cu 0,5 cm Hg.

Peste aceste valori se considera instalarea hipertensiunii arteriale in 3 trepte:

- moderata cu valori de 15-17 cm Hg, peretii cordului realizeaza o contractie pentru pomparea sangelui (presiune sistolica) si 9-10 cm Hg cand peretii cordului se  relaxeaza (presiune diastolica);

- medie cu valori de 18-19 cm Hg (sistolica) si 10,5-11,5 cm Hg (diastolica);

- critica la valori care depasesc 20 cm Hg (sistolica) si 12 cm Hg (diastolica).

Toate aceste cazuri necesita un efort mai mare pentru pompara sangelui. In acest caz cordul si vasele sanguine sunt puternic solicitate, realizandu-se o degradare  treptata.

Valoarea minima, adica diastolica, apare datorita rezistentei la dilatare a arterelor periferice. Aparitia acestei rezistente  fiind un indiciu important al declansarii hipertensiunii, deoarece demonstreaza ca cordul are dificultati de a se relaxa chiar si  in starea de repaus.

Limitele fiecarei trepte variaza in functie de varsta, sex si greutate corporala. Aceste trepte sunt ceva mai ridicate in cazul barbati si a persoanelor cu probleme de greutate si in etate. Hipertensiunea poate sa se declansa inca de la varste fragede. 

Inainte de 30-40 de ani apare hipertensiunea subacuta, provocata de stresul cotidian, emotile mari si supraeforturi fizice si intelectuale. Dupa varsta de 40-50 de ani se dezvolta hipertensiunea oscilanta, cu modificari numai la presiunea sistolica si in cazul emotiilor puternice sau atunci cand se depune efort. Dupa varsta de 55-60 de ani isi face aparitia hipertensiunea fixa, cu valori permanent ridicate, cauzata de micsorarea elasticitatii aortei si a instalarii aterosclerozei.

Se intampla ca persoane cu tensiune normala poata dezvolta simptome de hipertensiune provocate de emotii ivite in momentul masurarii tensiunii in cabinetul medical, aceasta se numeste hipertensiune in halat alb. Iata de ce se va  masura tensiunea timp de 4-6 saptamani, la diferite ore din zi si in diferite locuri.

Hipertensiunea este supranumita ucigasul tacut, fiind o afectiune frecvent asimptomatica, fara manifestari distincte. In unele cazuri simptomele includ: sangerari din nas, dureri de cap, mai ales dimineata, vertij la ridicarea din pat,  aparitia unor puncte luminoase in campul vizual si senzatia de degete amortite  zgomote in urechi.

Cauzele principale sunt marirea debitului sangvin, marirea rezistentei vasculare periferice datorata vasoconstrictiei sau o blocarea a  vaselor cauzata de depunerea placilor de colesterol. Pe langa acestea se regasesc ereditatea, defectele congenitale, endocrine, renale, obezitatea si celulita, consumul excesiv de cafea, ceai negru si tutun, stari tensionate si chiar zgomotele intense. In urma studiilor efectuate s-a stabilit ca un zgomot de 70 decibeli, care dureaza o ora pe zi, poate mari substantial tensiunea arteriala, provocand palpitatii puternice si batai neregulate ale pulsului.

S-a constat ca hipertensiunea se instaleaza frecvent in randul persoanelor agresive, impulsive precum si in cazul copiiilor supraponderali care, ajunsi la maturitate, dezvolta probleme cu tensiunea si de alte tulburari cardiovasculare.

O tensiune netratata corespunzator evolueaza, cel mai adesea spre afectiuni agravante ca: infarct miocardic, ateroscleroza coronariana, insuficienta miocardica, insuficienta renala cronica, cardiopatie ischemica, accidente vasculare cerebrale, arterite,  stenoza carotidelor, hemoragii retiniene, pierderea graiului si pareza (partiala sau totala). Statisticile  arata ca 50 % din persoanele cu hipertensiune sufera de cardiopatie ischemica, in timp ce  20 % dintre aceste persoane mor de infarct cerebral.

Revista americana Harvard Heart Letter prezinta un articol care arata ca hipertensiunea arteriala poate fi cauza multor probleme sexuale in randul ambelor sexe, datorita efectului toxic al medicamentelor chimice utilizate pentru micsorarii tensiunii, deoarece reduce fluxul sanguin la nivelul organelor genitale, cauzand astfel  disfunctii erectile si retineri de ejaculare, iar in cazul femeilor apar dureri in timpul actului sexual si dificultati in momentul orgasmului. 

Tratamentele fitoterapeutice

Pentru normalizarea tensiunii arteriale se utilizeaza o medicatie de durata cu preparate hipotensive, hipotonice, diuretice, colagoge, coleretice si calmante. Principalul medicament antihipertensive, existent in farmacii, este de provenienta vegetala si se numeste Biostem.

In functie de starea bolnavului si de evolutia bolii se fac cu infuzii, decocturi sau tincturi utilizate pe lunga durata, chiar tot restul vietii. Au o mare eficienta ceaiurile din:

talpa gastei (herba) cu efecte sedative si hipotensoare in reglarea presiunii sangelui si a ritmului cardiac

paducel (flori, frunze, fructe) pentru normalizarea tensiunii si a ritmului cardiac

isop (herba) cu efecte vasodilatatoare in sistemul arterial

saschiu (frunze) recomandate in hipertensiune si ateroscleroza coronariana

sulfina galbena (flori) pentru scaderea tensiunii prin dilatarea vaselor periferice

mesteacan (frunze) cu actiune hipotensiva prin eliminarea colesterolului depus pe peretii vaselor;

coacaz-negru (frunze, fructe) care previn puseurile hipertensive, insuficienta cardiaca si angina pectorala

rozmarin (herba) pentru combaterea hipertensiunii, asociata cu retentia hidrica si unele afectiuni hepatobiliare

traista-ciobanului (herba) pentru normalizarea tensiunii instalata la menopauza

Unele retete includ vascul ca remediu contra hipertensiunii si a altor afectiuni cardiace dar prezenta unor substante toxice determina anumite restrictii in folosire, fiind administrat numai in amestecuri, cu doze strict controlate.

Amestecurile de specii medicinale, cu actiuni hipotensive si in tonifierea cordului, includ  plantele de mai sus, in anumite doze, la care se pot adauga coada-soricelului, coada-calului, menta, lavanda, salvie, anghinare, valeriana, arnica, macese, cimbrisor, sunatoare si brusture, preparate sub forma de infuzii, macerate si lichioruri.

Apiterapia

Exista si preparate cu efecte bune in normalizarea tensiunii preparate din : tinctura de propolis 30 %, laptisor de matca, polen cu laptisor de matca, miere de albine cu sfecla rosie, macerat din miere de albine cu propolis si suc de usturoi precum si mielita din miere de albine cu salcam-japonez, muguri de paducel, coacaz-negru, mesteacan, piersice, mere si plop-negru.

Regimul alimentar

Pentru evitarea hipertensiunii si redresarea la valori normale se impune un regim alimentar strict controlat, cantitativ si calitativ, cu alimentatie hipocalorica si desodata. Se recomanda o cura de 2 luni cu sucuri de legume realizat din 50 ml suc de sfecla rosie, morcov, patrunjel, pastarnac, tomate la care se adauga o lingurita de suc din usturoi, hrean si lamaie. Acest decot se consuma cate 2-3 pe zi, cate un pahar.

Trebuie urmat un regim alimentar strict din care se va elimina: carnea de porc, rata si gasca, condimentele iuti, muraturi, mezeluri, afumaturi, galbenus de ou, grasimi animale, prajeli, vanat, peste gras de crescatorie si sarat, organe, conserve din carne si peste,  cascaval,  produse zaharoase,  fructe oleaginoase precum nucile si alune, cafeua si  tutunul, apele minerale sodate, branzeturi sarate, bauturi acidulate si alcoolice snacks-uri,.

In cazul in care nu sunt alte afectiuni maladive, se recomanda zilnic ingerarea a cator 2-3 catei de usturoi cu 30 minute inainte de mese. Astfel se influenteaza favorabil ritmul si contractiile inimii, usturoiul avand un important rol vasodilatator si hipotensiv. Un efect bun il are si infuzia din teci uscate de fasole sau decoct din radacini si frunze de patrunjel.

Pe stomacul gol, in fiecare dimineatza este recomandata realizarea si apoi consumarea unei limonade preparata din zeama unei lamai, indulcita cu zahar sau miere de albine. O alta reteta de casa consta din tocarea unei lamai (inclusiv coaja) care se amesteca cu 10 g drojdie de bere si se consuma fractionata in doua zile, cate ½  din cantitatea preparata. Luati o lingura de ulei de masline, porumb sau floarea soarelui, tot dimineata inainte de micul dejun si seara inainte de culcare se va consuma cate contra hipertensiunii, consumul acestui amestec are efecte dietetice prin dizolvarea colesterolului sanguin si a lipidelor serice.

In cazuri mai grave, cu tensiuni peste 18-20 cm Hg, regimul alimentar prevede, saptamanal, o zi de crutare numai cu legume si fructe iar la persoanele obeze cura se prelungeste la 2-3 zile pe saptamana.

In restul zilelor se trece la o alimentatie cu legume si fructe, bogate in saruri de potasiu si in vitamine care degradeaza colesterolul din ficat si din vasele sanguine. Pe langa acestea pot fi consumate carne de vita si pasare (fiarta sau rasol), peste slab, lapte degresat, iaurt, branza de vaci, cartofi fierti, paine integrala fara sare, ulei vegetal, cereale germinate, albus de ou, bulion de legume, piscoturi crocante, fructe (proaspete, coapte, compoturi).

Regimul de viata

Sub controlul permanent al familiei, se vor evita stresul, solicitarile nervoase, conflictele, stari de anxietate, depresii psihice si noptile nedormite. Este indicat  sa se evite eforturile fizice si intelectuale exagerate precum si sporturile de performanta. Bolnavul nu trebuie sa stea in soarele puternic din timpul verii si nici nu va urca la altitudini prea mari (la munte sau chiar cu avionul).

Se impune un program echilibrat de munca (maxim 6-8 ore pe zi), armonizat cu odihna si somn de 8-9 ore in fiecare noapte. Relaxarea zilnica se va face prin plimbari pe jos (circa 5 km), aer liber de preferinta nepoluat, evitandu-se sedentarismul in pat sau in fata televizorului sau a computerului.