Insuficienta cardiaca stanga cronica

Insuficienta cardiaca stanga cronica

Este forma cea mai obisnuita si mai des intalnita in practica si se datoreste scaderii debitului inimii stangi, cu staza si hipertensiune in mica circulatie. Unii autori disting si o insuficienta a atriului stang, cu simptome asemanatoare, care apar in stenoza mitrala stanga.

Simptome functionate: dispneea este simptomul cel mai precoce si cel mai constant si se caracterizeaza prin respiratii frecvente si superficiale. La inceput apare la eforturi mari, apoi progresiv, pe masura cedarii miocardului, la eforturi din ce in ce mai mici. O forma de dispnee de efort este dispneea vesperala, minima dimineata, accentuandu-se spre seara, datorita solicitarii ventriculului stang insuficient in timpul zilei. In formele avansate de insuficienta stanga dispneea apare si in repaus, bolnavul luand o pozitie semise-zanda, sprijinindu-se pe mai multe perne. Aceasta dispnee se numeste ortopnee. In cazuri severe de ortopnee, bolnavii nu pot dormi decat in fotoliu sau pe marginea patului - pozitie care micsoreaza staza pulmonara si efortului respirator. Pe fondul dispneei progresive de efort, pot aparea, la solicitari mari, si crize paroxistice. O forma particulara de dispnee - intalnita in special la bolnavii in varsta cu ateroscleroza sau la bolnavii care primesc opiacee sau sedative - este respiratia periodica Cheyne-Stockes, caracterizata prin alternate de apnee (10 - 30 de secunde) si polipnee. Dispneea devine moderata sau dispare cand se decompenseaza si ventriculul drept si reapare cand acesta se compenseaza. Nu trebuie omis faptul ca dispneea unui cardiac poate fi provocata si de cauze extracardiace: obezitate, sedentarism, sarcina, cauze nevrotice, boli pulmonare.

Tusea este un alt semn frecvent de insuficienta cardiaca stanga. Se datoreste stazei pulmonare, apare la efort sau noaptea si este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. Hemoptizia, sub forma de spute hemoptoice, se intalneste in stenoza mitrala sau in infarctul pulmonar.

Semne fizice: cianoza - de obicei discreta. Semnele cardiovasculare constau in marirea inimii stangi, ritm de galop, puls alternant, suflu sistolic apical si semnele afectiunii de baza. Uneori sunt prezente si semne pulmonare: raluri subcrepitante la baze, uneori hidrotorax. Examenul radiologic, ECG si explorarile functionate completeaza diagnosticul.