anverismele arteriale

Anevrismul arterial este o dilatare partiala a peretelui arterial. Etiopatogenie: ateroscleroza este cauza cea mai frecventa a anevrismelor aortice si ale membrului pelvian, traumatismul este cauza cea mai frecventa la nivelul membrului toracic si sifilisul (care se intalneste din ce in ce mai rar) are afinitate, in special, pentru aorta toracica. Ca localizare, aorta este sediul cel mai frecvent. Dintre anevrismele arterelor periferice, cele mai des intalnite sunt acelea ale arterelor poplitee. Anatomie patologica: ca aspect, anevrismul poate fi fusiform, cand dilatarea se datoreste cedarii peretilor pe intreaga circumferinta a arterei, si sacciform, cand peretele cedeaza unilateral, circumscris. Exista si anevrisme arteriovenoase, cu prezenta unei fistule care permite trecerea sangelui din artera in vena, si anevrisme disecante, care apar de obicei la nivelul aortei prin ruperea tunicii interne, cu clivarea peretilor datorita patrunderii sangelui in grosimea peretelui aortic. Simptomele: anevrismele sunt adesea asimptomatice. Cand comprima un nerv sau o vena, pot provoca dureri sau o insuficienta venoasa. La exemenul clinic, anevrismul se prezinta ca o tumoare pulsatila, la nivelul careia se aude adesea un suflu sistolic. Imaginea radiografica arata calcifierea peretilor vasului dilatat. Simptomatologia depinde de localizare, marime si evolutie. Cand anevrismul este superficial, se prezinta ca o tumoare cu pulsatii expansive, iar cand este profund, provoaca de obicei fenomene de compresiune. Formele clinice: Anevrismul aortei toracice se insoteste de eroziuni ale coastelor si bombeaza deseori la exterior sub forma unei tumori pulsatile. Compresiunea organelor vecine realizeaza sindromul de compresiune mediastinala, caracterizat prin cianoza, circulate venoasa colaterala, edem, dureri anginoase, tulburari respiratorii. Examenul radiologic pune in evidenta anevrismul sub forma unei umbre rotunde, pulsatile, care face corp comun cu aorta. Anevrismul aortei abdominale este aproape totdeauna de natura aterosclerotica. Se prezinta sub forma unei tumori abdominale pulsatile si se insoteste deseori de dureri si fenomene de subocluzie intestinala. Anevrismul disecant al aortei consta in disectionarea straturilor aortei, in zona mediei, cu patrunderea sangelui din lumen printr-o ruptura a intimei. Cauza este ateroscleroza, iar tabloul clinic este dramatic: durerea de intensitate neobisnuita, localizata in toracele anterior si posterior, cu iradiere in umeri, cervical si abdominal, transpiratii, dispnee, coma. Prognosticul este foarte rezervat, iar tratamentul este medical (opiacee, reducerea presiunii arteriale sistolice cu Reserpina si Propranolol, combaterea socului) si chirurgical. Evolutia anevrismelor decurge frecvent spre agravarea simptomelor, cu aparitia unor complicatii: embolii si rupturi ale sacului anevrismal. Tratament: pentru a evita ruperea anevrismului, bolnavii trebuie sa evite eforturile fizice, emotiile si toate cauzele care maresc presiunea sanguina. Cel mai eficace tratament este acela chirugical.

BOLILE ARTERELOR PERIFERICE
Bolile arterelor periferice pot fi de origine functionala sau organica. Bolile functionale sunt tulburari fara modificari anatomice, cele mai frecvente fiind boala Raynaud, acrocianoza si eritromelalgia. Bolile arteriale organice se datoresc unor leziuni inflamatorii sau degenerative: trombangeita obliteranta, ateroscleroza obliteranta periferica, emboliile fi trombozele arterelor periferice, arteritele de etiologie cunoscuta, ateroscleroza si anevrismele arteriale.

BOLI FUNCTIONALE ALE ARTERELOR PERIFERICE

Caracteristic acestor boli - deosebite ca etiologie si substrat anatompatologic - este tabloul clinic, in mare parte asemanator, cunoscut si sub numele de sindrom de ischemic periferica. Ischemia este datorita deficitului de irigatie prin obliterare organica arteriala. Dupa modul de aparitie si evolutie, sindiomul de ischemie periferica poate fi clonic sau acut. La stabilirea diagnosticului, prima etapa consta in recunoasterea sindromului de ischemie, urmatoarea fiind precizarea etiologiei.