bolile arterelor periferice

 Daca circulatia sangelui printr-o artera devine deficitara sau este blocata complet, tesuturile respective - pe langa faptul ca vor fi lipsite de oxigen si substante nutritive - nu se vor putea debarasa de produsele de dezasimilare. In astfel de situatii se produce, sindromul de ischemie periferica, insotit de suferinte accentuate, cauzate de modificarile structurale ale tesuturilor ischemiate.
Mentionam, in continuare, principalele cauze generatoare ale sindromului de ischemie periferica.
In afara de spasmele pronuntate si prelungite ale arterelor sau de ranirea vaselor consecutiva unor agresiuni externe, traumatizante, calibrul arterei se poate micsora pana la astupare, datorita aterosclerozei sau unui cheag format in vas (trombus); alteori un corp strain - vegetatii, bule gazoase - sau mai frecvent un cheag format la nivelul unei vene sau in cavitatile inimii, in anumite infectii, pot fi mobilizate de catre curentul sanguin de la locul sau de formare, fixandu-se intr-o ramura arteriala oarecare (pulmonara, splenica, cerebrala, a membrelor etc), blocand-o complet.
O descriere amanuntita a diferitelor afectiuni arteriale nu va servi cititorului, pentru ca un ochi neexperimentat va interpreta cu siguranta, in mod eronat, simptomele prezentate de bolnav si va face confuzii regretabile. Ne vom margini sa enumeram doar caracterele principale comune ale afectiunilor arteriale periferice, care ne permit sa gandim la existenta unei astfel de boli.
Durerea, cunoscuta si sub numele de claudicatie intermitenta (claudicatie = schiopatare) apare - ca in angina pectorala - sub forma de crampe, ca un carcel, in pulpe sau picioare, la eforturi ori in timpul mersului, dupa un numar de pasi din ce in ce mai mic, cu cat boala avanseaza. Mecanismul declansator al durerii este similar cu cel din boala coronariana. Durerea apare la efort si dispare in repaus. Ameliorarea circulatiei, in urma tratamentului, se verifica tocmai prin prelungirea distantei de mers fara durere; daca in faza maxima a bolii, crampele apareau dupa 50-100 de metri, de obicei - in urma tratamentului- se obtin rezultate foarte bune, bolnavul putand merge 1-2 kilometri sau chiar mai mult, fara sa perceapa vreo senzatie neplacuta.
Temperatura locala scade in raport cu gradul vasoconstrictiei sau astuparii arterelor respective. Exista insa si unele afectiuni arteriale ale membrelor, ce e drept foarte rare, caracterizate prin vasodilatatie arteriala exagerata, care se insotesc de urcari de temperatura locala pana la fierbinteala.
Aspectul pielii, in regiunea bolnava, prezinta diferite modificari, cu deosebire de culoare, care variaza de la palid-albicios pana la rosu-intens si uneori violaceu. Pielea poate deveni lucioasa, din ce in ce mai putin elastica si uscata, datorita lipsei de transpiratie. De asemenea, parul din regiunile bolnave poate sa cada. Unghiile devin fragile si se deformeaza. In unele cazuri se constata si edeme locale, in stadiile mai avansate de boala pot aparea ulceratii sau gangrena.
In nici un caz nu trebuie sa se ajunga in astfel de stadii, neglijand o boala care poate fi tratata daca luam masuri terapeutice din fazele initiale, semnalizate, fie de durere la mers in pulpe sau picioare, fie de racirea picioarelor, uscarea acestora sau de unele senzatii in membre, ca: intepaturi, amorteli s.a. Este o mare greseala sa atribuim aceste tulburari unui reumatism si sa intarziem cu tratamentul medicamentos si igieno-dietetic, eventual cu cel chirurgical, care pot reface o circulatie sanguina satisfacatoare in membrul cu arterele bolnave.
In afara de indicatiile terapeutice date de medic, persoana in cauza va tine regimul alimentar recomandat pentru prevenirea si combaterea aterosclerozei si va acorda o atentie deosebita igienei membrului suferind, care in linie generala , se bazeaza pe urmatoarele reguli:
1. Se va evita pozitia sezand pe scaun, fara un suport pentru ridicarea picioarelor, precum si stationarea prelungita in picioare.
2. Se va prefera pozitia orizontala sau mersul cu un ritm potrivit, pe distante progresiv crescande, astfel ca sa nu declanseze aparitia durerii.
3. Gimnastica vasculara Buerger, compusa din trei pozitii, trebuie repetata de 3-5 ori in cursul unei sedinte, atat dimineata, cat si seara.
4. Incaltamintea va fi comoda, calduroasa si impermeabila, dupa anotimp, si precipitatiile atmosferice.
5. Nu se admit jartiere sau legaturi circulare la membrele inferioare, pentru a nu jena circulatia sanguina locala.
6. Unghiile vor fi taiate cu grija pentru a nu se produce rani.
7. Temperatura picioarelor trebuie sa fie pastrata in jurul a 37°, ferind picioarele de racire.
8. Caldura (perne electrice, sticle cu apa calda) se aplica - cu succes - la baza membrului inferior, la stanghie, mai ales seara la culcare.
9. Baile de curatenie la picioare se vor face cu apa calduta, in nici un caz fierbinte sau rece.

10. Fumatul si stationarea in atmosfera cu fum de tutun sunt categoric interzise.