insuficienta cardiaca cronica

Indiferent de forma clinica, insuficienta cardiaca cronica trebuie sa fie diferentiata, de la inceput, de insuficienta cardiaca acuta datorata unor infectii sau suprasolicitarilor, cum s-a intamplat la unii sportivi care au facut supraeforturi fara sa fi fost suficient de antrenati. Insuficienta cardiaca este determinata de imposibilitatea unuia sau a ambilor ventriculi de a alimenta suficient cu sange circulatiile respective. Miocardul ventricular devine insuficient cand este supus la munci suplimentare insemnate si continue, cand este prost nutrit sau daca a suferit modificari structurale si biochimice in urma unor afectiuni generale.

Oricare ar fi cauza insuficientei cardiace, tulburarile care apar pe scena sunt: dispnee, palpitatii, cianoza, edem. Fiecare din aceste simptome si semne predomina in functie de gradul decompensarii unuia sau ambilor ventriculi, determinand trei feluri de insuficienta cardiaca.

Insuficienta cardiaca stanga este consecutiva hipertensiunii arteriale, afectiunilor aortei, stenozei mitrale, bolii coronariene, inclusiv infarctului miocardic. Aceasta forma de insuficienta cardiaca se manifesta mai ales prin dispnee de diferite grade, si palpitatii. Insuficienta cardiaca dreapta este de obicei consecinta unei insuficiente a inimii stangi sau consecutiva unui baraj in circulatia pulmonara, produs de o boala cronica de plamani, de o afectiune sau defect al arterei pulmonare sau de unele boli de inima innascute. Tulburarile si semnele prezente in aceasta forma de insuficienta cardiaca sunt: vinele gatului umflate, ficatul marit de volum, edeme in tesuturi, in special la picioare. Cianoza este rezultatul insuficientei oxigenari a sangelui in plamanii bolnavi.

Insuficienta cardiaca globala este insuficienta combinata a celor doi ventriculi. Ventriculul drept se poate decompensa dupa un oarecare timp de la cedarea ventriculului stang. Uneori, ambii ventriculi devin concomitent insuficienti, datorita suferintei globale a inimii in urma anemiilor grave, bolilor de tiroida, miocardozei, obezitatii, avitaminozei B. Insuficienta cardiaca globala, rezultand din decompensarea ambilor ventriculi, se va manifesta prin semne comune celor doua forme de insuficienta cardiaca. Predomina dispneea cand insuficienta ventriculului stang este mai accentuata si edemele, umflarea vinelor gatului si a ficatului sau cianoza atunci cand domina insuficienta ventriculului drept. In formele inaintate de insuficienta cardiaca globala apar tulburari considerabile in ceea ce priveste nutritia organismului. Bolnavul isi pierde pofta de mancare, are greturi,uneori varsa, acuza balonari abdominale, slabeste tot mai mult, iar temperatura corpului are tendinta sa scada.

Toate aceste simptome, produse de suferinta inimii, pot disparea aproape complet daca se instituie la timp tratamentul insuficientei cardiace. Tratamentul insuficientei cardiace se bazeaza, in primul rand, pe digitala si pe diferitele preparate ale acesteia, dozate dupa necesitati si toleranta organismului. Tratamentul trebuie sa fie continuat toata viata, nefiind permisa nici o intrerupere, cu exceptia unor pauze de cateva zile in cazurile de supradozaj. Este riscant sa se ia digitala fara prescriptie medicala, deoarece exista si forme clinice de insuficienta cardiaca in care digitala nu ajuta sau chiar dauneaza. Diureticele moderne, reducand volumul de lichid in surplus, au contribuit, enorm la imbunatatirea tratamentului insuficientei cardiace. Bolnavul trebuie sa duca o viata foarte linistita, nu numai in perioada decompensarii, dar si dupa reechilibrarea functiilor cardiovasculare. Orice modificare a tratamentului fara avizul medicului, ca si orice imprudenta sau abuz in ceea ce priveste regimul de viata, de munca, repaus si alimentatie, poate declansa o noua decompensare, cu tot ansamblul de suferinte: dispnee, palpitatii, edeme, tulburari de nutritie. Pentru bolnavul cu insuficienta cardiaca, in functie de gradul lui de pregatire, se indica urmatoarele activitati: munca de birou, stenodactilografie, bibliotecar, secretar, paznic, usier, tutungiu, cofetar, frizer, stopajremaiaj, cizmarie usoara, curelarie, legatorie de carti, ceasornicar, desen tehnic, fotograf, tehnica dentara, croitorie, blanarie, optica, mode, pictura, broderie-crosetaj, lenjerie, precum si altele care nu cer eforturi obositoare.