sunt bolnav de inima

Cine nu simte cateodata, dupa o perioada de incordare sau oboseala, alteori fara un motiv aparent, o greutate in piept, o respiratie mai dificila la urcatul scarilor, o ameteala sau un puls neregulat? Daca i s-a mai spus candva de catre un medic ca are aorta ingrosata sau ca la inima lui se aude un suflu discret, are toate motivele sa se intrebe daca este intradevar un bolnav de inima si ce are de facut.

Am aflat ca simptomele si semnele caracteristice unei boli de inima, de exemplu palpitatiile, durerea precordiala, dispneea si cianoza, nu sunt apanajul exclusiv al bolilor de inima, ci pot fi expresia unei dereglari nervoase, hepatice, pulmonare, renale sau reumatice, fara legatura cu aparatul cardiovascular. In schimb exista simptome atribuite obisnuit imbolnavirii altor organe, care se pot datora debutului sau agravarii unei boli de inima. Printre acestea mentionam febra si astenia, specifice in infectia reumatica evolutiva si in endocardita lenta, varsaturile si colica hepatica intalnite uneori ca unice manifestari la inceputul instalarii infarctului miocardic. Iata o serie de elemente care ne arata cat de usor putem gresi, etichetandu-ne ca bolnavi de inima in baza unor anumite simptome socotite sigure si invers trecand pe langa diagnostic si atribuind semnele de boala altei afectiuni. De aceea nu ne este ingaduit sa formulam un diagnostic fara medic.

Vom fi atenti insa ori de cate ori avem dea face cu una din urmatoarele situatii:

- Un copil, daca este mai slab dezvoltat fizic, oboseste usor si-i bate inima puternic la joaca, trebuie sa fie suspectat de o boala de inima innascuta. Daca copilul este cianotic si sta de predilectie ghemuit, cu genunchii indoiti (pe vine) si eventual la palpatie simtim un freamat in regiunea inimii, putem fi siguri de existenta defectului cardiac innascut. Medicul va preciza diagnosticul si daca este cazul va da avizul de operatie in vederea corectarii anomaliei.
- Copilul sau adolescentul, care face frecvent amigdalite, a avut o scarlatina sau o stare febrila prelungita de dureri in articulatii, iar in prezent oboseste si gafaie la orice efort, acuzand uneori palpitatii, trebuie sa fie controlat periodic de medic, in vederea depistarii unei eventuale infectii reumatice cu prinderea inimii. Daca infectia reumatica s-a manifestat in tot complexul ei, cu sau fara semnele unei boli de inima, atentia noastra va fi si mai mare.
- Dupa o boala infectioasa si transmisibila - in special difterie, scarlatina, febra tifoida, tifos exantematic si hepatita epidemica - pot ramane leziuni in muschiul inimii. Este obligatoriu sa ne controlam periodic inima, dupa aceste boli, inainte de a se manifesta semne de suferinta: dispnee, palpitatii, edeme.
- Un bolnav de inima cu o leziune valvulara (insuficienta sau stenoza mitrala sau aortica etc) trebuie sa se prezinte la medic cand face stari subfebrile (37,5-38 grade), nu are pofta de mancare si slabeste. De multe ori o endocardita lenta, grefata pe valvele bolnave, poate evolua agravandu-se, in timp ce starea proasta a bolnavului este atribuita unei stari gripale.
-Unui tanar care a avut in trecutul lui nefrita sau scarlatina cu complicatii renale i se vor controla la interval de 3-6 luni tensiunea arteriala si functia aparatului excretor, pentru a se surprinde din vreme o eventuala hipertensiune sau o boala de rinichi mai grava, cauza cresterii valorilor tensionale.
- O femeie care a trecut cu greu o sarcina toxica, cu urini proaste (semn al unei alterari renale) si cu tensiunea arteriala crescuta se va controla ulterior - in mod periodic - chiar daca pentru moment nu prezinta semne de hipertensiune arteriala.
- Persoanele de orice varsta, indiferent de sex, care acuza la un moment dat dureri de cap, ameteli, vajaieli sau amorteli in maini, se vor arata medicului pentru a li se verifica tensiunea arteriala.
-Durerea, plictisitoare prin ea insasi, mareste ingrijorarea unui adult si varstnic cand este localizata in regiunea inimii sau inapoia sternului, pentru ca sugereaza existenta unei angine pectorale sau a infarctului miocardic. Pe cat de cuminte este sa ne sesizam de la inceput, prezentandu-ne la medic, pentru a se preciza cauza durerii, pe atat de condamnabil este sa continuam a ne lasa obsedati de gandul unei boli de inima atunci cand diagnosticul bolii care provoaca durerea este cu totul altul: reumatism cronic al coloanei vertebrale, pleurite, nevralgii intercostale, astenie neurocirculatorie.
- Bolnavii cronici de plamani, cu bronsite repetate, emfizem, silicoze, fibroze pulmonare tuberculoase etc se vor prezenta periodic , cu regularitate la controlul medical, avand vedere stransa legatura dintre plamani si inima; in nici un caz nu vor lasa ca boala sa se agraveze, pana apar edemele, cianoza si dispneea accentuata.
- Palpitatiile pe care le simte un om se pot datora unui fapt banal sau - dimpotriva - unei boli de inima serioase. Uneori, manifestarile zgomotoase cu crize frecvente de palpitatii, mai ales dupa mese, insotite de balonari abdominale, eructatii (ragaieli) si sughituri nu reprezinta decat o tulburare trecatoare, datorata unui deranjament de stomac sau ficat. Alteori, micile ameteli si vajaieli, ivite cand si cand, pot fi simptomele instituirii unui bloc cardiac (aritmie). Oricum s-ar prezenta faptele avem datoria sa ne controlam la medic, inainte de a se agrava situatia.
- Un vechi sifilitic, care nu s-a tratat la vreme sau a facut un tratament incomplet, poate evolua dupa un numar mare de ani (10-15) spre o afectiune aortica (aortita, insuficienta aortica, anevrism aortic) sau o miocardita. Chiar si o persoana precauta, vindecata complet de sifilis, are datoria sa se controleze anual din punct de vedere cardiovascular.
- Anemicii (cu scaderea accentuata a globulelor rosii) prezinta ameteli, au slabiciuni si scad in greutate. Daca tratamentul nu se instituie in faza initiala, inima nu va intarzia sa se imbolnaveasca.
- Aparitia dispneei, palpitatiilor si edemelor, caracteristice insuficientei cardiace, provoaca - dupa cum am vazut - destule neplaceri, pentru a nu fi trecute usor cu vederea. Trebuie sa se remarce totusi ca din pacate exista unele persoane neglijente fata de propria lor sanatate, bravand aceste simptome fara a lua masurile potrivite destinate sa previna agravarea bolii de inima. Bolnavul poate evita o asemenea situatie, controlandu-se periodic inca din faza incipienta a afectiunii; in felul acesta se va sti, in orice moment, de cata rezerva cardiaca dispune si ce fel de viata si tratament trebuie sa urmeze.
- Localizarea durerii la membre si in special la pulpe si laba piciorului, dupa o distanta oarecare de mers pe jos, insotita eventual de senzatia de racire a membrului, cu diminuarea transpiratiei si cu modificari de culoare a pielii, ne obliga sa ne gandim la diferite afectiuni: reumatism, sciatica, picior plat sau, mai ales la un vechi fumator, la o boala a arterelor. Este o mare greseala sa ne tratam de reumatism, din proprie initiativa, in timp ce boala arteriala poate sa progreseze.

In incheiere, atragem atentia din nou si in mod staruitor asupra necesitatii unui control periodic al sanatatii si asupra obligatiei de a lua masuri de la inceput, in caz de imbolnavire, cand totul se poate corecta, iar nu intr-o faza tardiva, cand vindecarea este mult mai grea de obtinut.

Trebuie sa privim cu satisfactie progresele obtinute in domeniul fizicii, chimiei si medicinei, care au pus in slujba omului cele mai eficace mijloace de tratament si de combatere a bolilor. Geniul uman a creat nenumarate produse pentru a usura suferinta si a prelungi viata. Numai cu 20-30 de ani in urma, medicii priveau neputinciosi la bolnavii care se stangeau, fara sa le poata veni efectiv in ajutor; nu existau antibioticele, diureticele de tipul clorotiazidei, preparatele hormonale (cortizonice) si nu se putea combate eficient boala hipertensiva sau ateroscleroza. Suntem martorii unor descoperiri uimitoare, care ne dau dreptul sa privim cu incredere ziua de maine. Pana atunci insa este de datoria noastra ca, o data cu elogiul adus stiintei si celor care si-au inchinat viata cercetarilor in slujba binelui uman, sa contribuim la acest efort colectiv, menajandu-ne inima inainte de a fi prea tarziu.