dizolvarea calculilor cistinici si oxalici

Calculii cistinici
  Se intalnesc cu frecventa redusa de numai 1-3 % din totalul calculilor urinari.Litiaza cistinica este o boala ereditara.Prin existenta unui defect ereditar in functia renala se elimina in urina cantitati crescute de diferiti aminoacizi printre care cistina. Aceasta este greu solubila in urina acida si precipita formand calculi de cistina aproape puri.Boala existand de la nastere calculii cistinici se intalnesc la copii de varsta mica.
  Aciditatea urinii fiind un factor favorizant pentru formarea calculilor cistinici se recomanda un tratament de alcalinizare.Controlul zilnic al pH- ului urinar este conditia esentiala pentru dozarea alcalinelor.
  De cativa ani acest tratament a fost imbogatit prin utilizarea de substante hidrotrope (Metalcaptase), care preintampinam formarea de calculi cistinici.
  Calculii cistinici apar in cadrul unei boli  ereditare, in urina acida . Pentru tratament si profilaxie se recomanda  preparate alcaline si hidrotrope.

Calculii oxalic
  Varietatea cea mai des intalnita insumand mai mult de jumatate din totalul calculilor urinari este reprezentata de litiaza oxalica.
 Calculii oxalici sunt compusi din calciu si acid oxalic .In trecut se aprecia ca eliminarea crescuta de acid oxalic este cauza principal a aparitiei calculilor.Astazi se acorda o mare importanta tulburarilor metabolismului calciului. Purtatorii de calculi oxalici prezinta concetratii crescute de calciu in sange si urina .In anumite conditii calciul urinar formeaza cu acidul oxalic oxalatul de calciu, insolubil ph-ul urinar joaca in acest caz un rol subordonat .
 Deoarece in urina se pot realize fara sa precipite concetratii de oxalate de calciu mai mari decat in apa se presupune ca in urina ar exista substante ce cresc solubilitatea oxalatului.Pana de curand se credea ca este vorba de proteine numite coloizi de protective.Astazi se stie ca solubilitatea este influentata de substante cristaloide ca magneziu , uree, acid citric, fosfati si altele.
  Pana acum cativa ani in terapeutica litiazei oxalic figurau numai interventia chirurgicala si masuri dietetice incerte. Astazi dispunem de mai multe solutii de tratament medicamentos  eficente in special in profilaxia afectiunii.
  Pe primul loc se situeaza tratamentul cu magneziu .Experimental la animale s-au putut produce calculi oxalici prin carenta de magneziu si s-a impedicat aparitia lor prin administrarea de magneziu. In experente in vitro prin adios de magneziu concentratia oxalatului de calciu in urina poate fi crescuta de 20 de ori. Este de presupus ca se formeaza saruri complexe de calciu-magnezian-oxalat.
  In prezenta magneziului solubilitatea oxalatului de calciu in urina creste de 20 de ori.
Aceste date experimentale, precum si constatarea ca litiazicii oxalici elimina in urina mai putin magneziu decat persoanele sanatoase, au adus la idea tratamentului cu magneziu in nefrolitiaza oxalica.Tratamentul cu preparate de magneziu nu se face neantrerupt ca tratamentul alcalinizant din litiaza urica. Magneziul se administreaza alternative cu preparate de fosfor si cu substante schimbatoare de cationic.In plus se intercaleaza cure cu apa minerale bogate in magneziu.
In vederea recomandarii tratamentului cu magneziu se cere cunoasterea exacta a structurii calculului si determinarea pH-ului urinar. Administrarea –gresita de magneziu intr-o litiaza cu fosfat amoniaco-magnezian ar duce la cresterea calculului.
  Tratamentul cu magneziu are in primul rand un scop profilactic. Incercarea de a dizolva cu ajutorul magneziului calculii deja constituiti este ineficienta.
  O alta posibilitate de profilaxie a calculozei oxalic este administrarea de fosfati.In cursul proceselor metaboilice care au loc in organism din ortofosfat rezulta pirofosfat care se elimina pe cale renala.In experimentele pe animale s-a constatat ca acest pirofosfat previne cu success procesele de calcificare.In urina prezenta unor cantitati minime de pirofosfat impiedica conglomerarea cristalelor.Se pare ca purtatorii de calculi oxalici elimina mai putin pirofosfat decat individual sanatos.Pentru a creste excretia de fosfat se recomanda acestor bolnavi in  special celor cu forme recidivante inoperabile sau cu calculi caliceali si  calciurile pronuntata tratament cu fosfor sub forma de ortofosfat.Un astfel de tratament se aplica numai sub control medical strict.El are indicatii doar in litiaza cu oxalate de calciu si cu fosfat de calciu este inefficient in litiaza urica si cistinica iar in calculii de fosfat amoniaco-magnezian este absolute contraindicate.
  Pirofosfatul ia nastere in organism din ortofosfat. El poate impiedica formarea de calculi din oxalate si fosfat de calciu.
  Multi purtatori de calculi oxalici elimina prin urina calciu in mod excesiv. Aceasta perturbare in metabolismul calciului este un factor favorizant litogen.In unele cazuri la originea acestei perturbari se gaseste hiperfunctia glandelor paratiroide. De multe ori insa elucidarea cauzei nu este posibila.
Se cunosc astazi unele substante sintetice care poseda proprietatea de a  capta anumite substante chimice eliberand altele. Datorita acestui process de schimb ele au fost numite substante schimbatoare de ioni sau de cationic. Administrarea pe gura a acestora substante este urmata de incarcarea lor cu ionii proveniti din alimentatie , micsorand absorbtia intestinala si excretia acestor pe cale renala.
  Doza va fi strict individualizata tinand cont de amploarea calciuriei. Tratamentul cu rasini schimbatoare de ioni are  ca efect scaderea remarcabila a calcemiei si calciuriei prevenind astfel recidivele litiazice si impiedicand cresterea calculilor existentei.
  Eliminarea excesiva a calciului prin urina poate fi impiedicata eficace cu ajutorul rasinilor schimbatoare de ioni.
  Pentru profilaxia litiazei oxalic medicul dispune pe langa masurile dietetice de tratamentul cu preparate de magneziu fosfati si rasini sintetice. Medicamentele se administreaza alternative, corespunzator modului specific de actiune.Tratamentul se completeaza efficient prin cure hidrominerale cu ape bogate in magneziu. Numai medicul are competent de a hotara asupra schemei de aplicare a acestor masuri profilactice.
                                              

 Profilaxia calculilor oxalici
Magneziu                fosfati                     rasini schimbatoare de ioni