sindroamele segmentare cele mai frecvente

 Dintre imbolnavirile reumatismale, unele forme apar de obicei ca boli ale unui anumit segment sau regiuni, cu o simptomatologie proprie si cu indicatii terapeutice speciale, desi ele se incadreaza in una din categoriile descrise.
Cateva din aceste boli apar mai frecvent si prezinta anumite particularitati pe care le vom scoate in evidenta.
Spondiloza cervicala
Se poate manifesta uneori printr-o simptomatologie violenta, cu dureri si redoare a cefei, exacerbate noaptea si spre dimineata, constituind forma: boala a spondilozei (exista numeroase cazuri de modificari vertebrale, tipice pentru spondiloze, care nu dau simptome, fiind foarte bine suportate). In general se poate spune ca spondiloza cervicala nu devine boala decat atunci cand se complica cu nevralgia cervico-brahiala, nevralgia Arnold, torticolis sau umar dureros. Uneori, simptomele devin deosebit de puternice, cu cefalee, tulburari vasomotorii, oculare, ameteli, zgomote in urechi, insomnii, constituind asa-numitul sindrom simpatic cervical posterior. Este vorba deci de o asociere a simptomelor de artroza vertebrala cervicala cu fenomene patologice ale discurilor inter-vertebrale si cu unele manifestari nevrotice.
Tratamentul acestei forme de spondiloza cervicala complicata se face prin analgezice, antireumatismale, vitamina B, infiltratii cu novocaina, hidrocortizon, kinetoterapie (elongatii, masaje) sau fizioterapie (caldura, curenti galvanici sau de inalta frecventa, ultrasunete, radioterapie).
Umarul dureros
Cea mai mobila dintre articulatii, umarul, este uneori sediul unor manifestari patologice care pot sa fie: a) dureri mai mult sau mai putin intense, spontane; dar mai ales la miscari; b) o blocare dureroasa a umarului, care fixeaza articulatia, nepermitand nici un fel sau aproape nici un fel de miscare. Umarul dureros poate surveni in unele afectiuni nereumatismale, cum sunt bolile colecistului si ale ficatului (la umarul drept), boli de inima si mai ales ale coronarelor si aortei (la umarul stang). Mai pot provoca umarul dureros diverse infectii locale (artrita, osteomielita), tulburari metabolice, osteoporoza. Dintre bolile reumatismale, umarul poate fi afectat de artrita infectioasa sau in cadrul reumatismului poliarticular acut, spondilitei anchilozante, poliartritei reumatismale, artrozei scapulo-humerale sau spondilozei cervicale. Cea mai frecventa forma de umar dureros este aceea provocata de periartrita scapulo-humerala (80% din cazuri), care este determinata de imbolnavirea burselor si a calotei tendino-musculare care coafeaza articulatia umarului si poate evolua in trei etape: 1) umar dureros simplu; 2) umar dureros acut; 3) umar blocat. La examenul bolnavilor se constata dificultate in miscarile de rotatie externa (ducerea mainii la ceafa) sau de rotatie interna (ducerea mainii la spate).
Radiologic se pot constata uneori depozite calcare, mai ales in tendonul unui muschi care se insereaza pe extremitatea superioara a umarului (muschiul supraspinos).
Spondiloza lombara si lumbago
Ne referim la diferite imbolnaviri degenerative ale coloanei lombare, evoluand sub forma acuta sau cronica, in formele acute, durerea apare brusc, cu ocazia unui efort care provoaca o suferinta vie, cu contractura musculara lombara, de obicei de o singura parte. Uneori, afectiunea se produce fara efort, in timpul noptii sau cu ocazia unei raceli. Boala poate sa dispara dupa 2-4 zile de repaus sau sa treaca in forma de lumbago cronic. La originea acestei boli sta spondiloza lombara, care poate fi, ca si la cea cervicala, asimptomatica, pana la aparitia lumbago-ului. La examenul radiologic se constata existenta osteofitilor (ciocuri) si uneori ingustari ale spatiilor dintre vertebre, dovada a faptului ca discurile inter-vertebrale sunt afectate. Numai foarte rar, imbolnavirea lumbalgica este cauzata de un reumatism muscular, in care caz gasim in masele musculare nodulii cunoscuti sub numele de miogeloze. Adeseori, lumbago evolueaza asociat cu o nevralgie crurala sau a sciaticului, in care caz boala are o durata mai lunga.
Tratamentul consta in medicamente calmante si decontracturante, proceduri fizioterapice. Caldura este uneori foarte bine tolerata si da rezultate excelente, dar la starile congestive ale radacinilor nervoase spinale lombare ea poate exagera durerea. Bolnavii beneficiaza de tratament balnear in statiuni cu ape sarate, sulfuroase, cu namoluri.
Soldul dureros
Aceasta denumire cuprinde un grup de stari patologice care au drept centru anatomic articulatia coxo-femurala. In afara de nevralgiile care se pot instala in aceasta regiune (crural, sciatic), de unele afectiuni osoase (osteoporozele, osteomalaciile, cancerele osoase), de diversele coxite infectioase, suferintele soldului pot fi intalnite si in periartrita coxo-femurala. Aceasta periartrita, ca si cea localizata la articulatia umarului, face parte din capitalul reumatismului partilor moi. Obisnuit, ea apare ca o criza dureroasa cu sediu unilateral. Durerile au un maximum la plica stinghiei, la fesa sau lateral pe proeminenta osoasa a soldului, iradiaza uneori ca o sciatica sau o nevralgie de nerv crural fi provoaca o limitare a miscarilor in articulatie. Afectiunea dureaza 5-10 zile, lasand in zona respectiva, timp mai indelungat, o sensibilitate dureroasa.
Tratamentul consta in repaus, calmante ale durerii, infiltratii, impachetari cu parafina sau namol, galvanoterapie, ultrascurte, ultrasunete si eventual radioterapie.
Piciorul dureros
Sindrom frecvent intalnit, se datoreaza fie imbolnavirii reumatice a articulatiilor labei piciorului, in formele degenerative sau in cele inflamatoare (reumatism poliarticular acut, reumatism infectios, poliartrita reumatoida), fie unei stari patologice prin malformatii (picior plat, scobit sau boltit), fie unor traumatisme sau infectii, fie unor stari metabolice patologice. Durerile pot fi provocate de pintenii exostotici care se instaleaza sub calcai sau de bursa care se afla intre osul calcaneu si tendonul lui Ahile si pot aparea Ia mobilizarea piciorului. Terapeutica piciorului dureros consta in masuri ortopedice si tratarea bolii de baza.