colecistitele cronice

COLECISTITELE CRONICE
Definitie: colecistitele cronice sunt afectiuni inflamatorii cronice ale veziculei biliare, de obicei secundare unor focare cronice aflate la distanta. Tratamentul este larg, colecistitele cronice putandu-se confunda cu colecistitele calculoase, cu colecistul aton, cu colecistul fibros. Simptomatologia si evolutia asemanatoare au determinat pe multi autori sa incadreze aici si colecistopatiile cronice neinflamatorii cum sunt colecistozele si colesterolozele (vezicule-fraga). Etiopatogenie: cauzele incriminate in etiologia colecistitelor cronice sunt variate: infectioase, chimice, alergice, neurohormonale, distrofice. Infectiile sunt adesea factori determinanti. Existenta litiazei biliare este un factor important in aparitia colecistitei cronice. Afectiunile digestive (colita, apendicita, boala ulceroasa) pot provoca colecistite secundare. Printre factorii chimici incriminati mentionam refluarile de suc pancreatic in colecist, sarurile de aur, dozele mari si repetate de barbiturice, abuzul de antibiotice cu eliminure biliara etc.
Anatomi patologica: vezicula biliara are peretii ingrosati; mucoasa este neteda, cu pliurile mai sterse, albicioase. La microscop se constata procese proliferative, cu dezvoltarea tesutului conjunctiv fibros. Seroasa prezinta, de asemenea, o proliferare conjunctiva, realizand procese de pericolecistita. Simptomatologie: boala se manifesta in general cu fenomene de dispepsie biliara si gastrointestinala. Bolnavul se plange de gust rau in gura, de digestii greoaie, senzatia de plenitudine postprandiala, balonari abdominale, uneori arsuri epigastrice; se simte obosit, cu capacitatea de munca scazuta, acuza adesea cefalee sau fenomene de tip migrenos. Greturile sunt frecvente si se pot insoti de varsaturi. Alteori, predomina diareea post¬prandiala, cu usoare crampe abdominale. Cateodata, simptomatologia imbraca aspectul unei nevroze astenice, cu astenie fizica si psihica, insomnie sau somn agitat cu cosmaruri, cefalee rebela. La femei, se intalneste dismenoreea. Durerea veziculara poate sa fie moderata, aparand dupa mese mai bogate in grasimi, sau sa atinga intensitatea unei colici veziculare. La examenul obiectiv se observa o coloratie icterica discreta si hipercromii urinare pasagere.
Examene complementare: hemoleucograma poate arata o usoara crestere a leucocitelor; V.S.H. este normala sau prezinta cresteri trecatoare; bilirubinemia poate fi moderat crescuta. Tubajul duodenal arata o bila veziculara tulbure, floconoasa, murdara; la examenul chimic pigmentii biliari si sarurile sunt scazute; la examenul sedimentului se gasesc celule epiteliale, leucocite, mai rar bacterii. Bilicultura poatc sa puna in evidenta forme microbicne. Examenul radiologic este extrem ec important pentru diagnostic. El poate sa deceleze o vezicula exclusa (prin hipermotilitatea provocata de inflamatie), calculi, opacitati neomogene, modificari ale forme) sau ale conturului, cu semne de pericolecistita sau tulburari ale motilitatii (hipotonic, atonie, hipertonie, hiperkinezie).
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe anamneza, pe examenul clinic si pe tubajul duodenal, dar examenul radiologic este singurul capabil sa-1 precizeze. Diagnosticul diferential se face cu ulcerul duodenal, cu pancreatita cronica, cu gastrita cronica, cu hcpatita cronica. Evolutie: este lent-cronica, dar poate fi intretaiata de puseuri subacute sau chiar acute. Respectarea regimului de viata si de alimentatie poate asigura o evolutie favorabila si sa previna complicatiile. Complicatii: la nivelul cailor biliare, boala se poate complica cu colecistita acuta, cu angiocolita acuta sau cronica, cu litiaza coledociana, cu oddita sau vezicula poate sa se cancerizeze.
La nivelul ficatului, complicatiile intalnite sunt supuratiilc hepatice, hepatitele cronice (mai frecvent colostatice) si ciroza hepatica. Complicatii de vecinatate apar mai des la nivelul pancreasului (pancreatite); duodenite, tromboza a venei porte. Prognosticul este in general bun, dar ivirea complicatiilor poate sa-1 faca mai rezervat.
Profilaxia se realizeaza prin asanarea focarelor de infectie, ingrijind infectiile intestinale si pancreatice, tratand constipatia. La femei se va acorda o atentie deosebita ingrijirii discriniilor. Tratament: m colecistita cronica cu litiaza, atitudinea terapeutica va fi aceea expusa la Litiaza biliara. Colecistita cronica necalculoasa va beneficia in general de tratamentul medical, cel chirurgical fiind aplicat doar cand - cu toate ingrijirile date - starea bolnavului se agraveaza sau se ivesc complicatii. Repausul este relativ: se vor evita eforturile mari fizice si intelectuale si viata dezordonata; se recomanda, in schimb, exercitii fizice usoare. Dieta este elementul de baza al tratamentului, fiind similara cu aceea recomandata in litiaza biliara. Regimul trebuie individualizat. Se recomanda 4-5 mese/zi si se urmareste asigurarea unui drenaj biliar satisfacator. Regimul de crutare va fi mai sever in perioadele dureroase, de acutizare. In general vor fi evitate alimentele prajite, rantasurile, sosurile, maionezele, mezelurile, afumaturile, branzeturile grase si fennentate, ouale, creierul, untura de porc sau pasare. Este util drenajul biliar moderat, de lunga durata (3-4 luni), prin administrarea de ulei de masline, sau ulei de porumb 10 - 15 ml dimineata pe nemancate, 10-15 zile pe luna. Se mai administreaza sulfat de magneziu sau de sodiu, 1 - 2 g de doua ori pe zi. Sorbitolul, 2,5 - 5 g de trei ori pe zi, inaintea meselor, se recomanda de asemenca 20 de zile pe luna. Se folosesc si produse cu actiune colecistokinetica si coleretica (Colebil, Fiobilin, Anghirol, Peptocolin, Sulfarlem, Dyskinebil), 15-20 zile pe luna. Tubajul duodenal repetat la 10 - 14 zile, cu instilatii de sulfat de magneziu sau de undelemn este util deasemenea. (In ceea ce priveste tratamentul dietetic vezi amanunte la capitolul Notiuni de alimentatie si dietetica). Pentru combaterea durerilor, se folosesc antispastice, vagolitice (Atropina si Anticolinergice de sinteza - Probantin, Helkamon, Scobutil, Buscopan), sau antispastice ca papaverina. In tratamentul colecistitelor cronice sunt frecvent intrebuintate aminofilina, derivati ai cromonei (Kelina), Metoclopramida (Reglan) in tablete de 10 mg, de 3 - 4 ori/zi inaintea meselor, sau sub forma de fiole de 10 mg, 1 - 2 pe zi. Metoclopramida actioneaza antivomitiv si reglator al functiei motorii. In infectii acute antibioticele cu spectru larg sunt indispensabile (Ampicilina, Gentamicina, Tetraciclina). Rowacholul este intrebuintat pentru actiunea sa coleretica, antispastica si antiseptica. Este foarte util si se administreaza 3-5 picaturi, de 4 - 5 ori pe zi, 15 - 20 minute, inainte de mese, 10-20 zile pe luna. Medicamentcle folosite vor fi coleretice usoare: ulei de masline, ceaiuri medicinale, Colebil, Fiobilin, Boldocolin, Peptocolin, Anghirol. Antispastice: Beladona, Scobutil, Papaverine. Se va urmari igiena scaunului, folosind laxativele (ulci de parafina, Laxarol, Galcorin). Deseori este necesara asocierea fermentilor pancreatici (Triferment, Mexaze) si a dezinfectantelor intestinale (Saprosan). Tubajele duodenale sunt recomandabile pentru drenaj; cu aceasta ocazie se pot introduce pe sondii si antibiotice (Streptomicina). In caz de puseuri subacute sc vor administra antibiotice. Agentii fizici vor fi folositi sub forma de aplicatii calde pe hipocondrul drept (daca bolnavul e afebril); acesasi efect il au si ceaiurile calde luate la sfarsitul meselor. Se mai pot prescrie sedinte moderate de diatermic sau ultrascurte. Cura de apa minerala este recomandabila (nu in caz de puseuri inflamatorii subacute sau acute) la Sangeorz, Slanicul Moldovei, Olanesti. Tratamentul chirurgical este indicat cand se agraveaza starea bolnavului sau cand apar complicate ori puseuri de acutizari repetate.