diskineziile biliare 2

Hipertonia veziculara este o tulburare functionala dependenta de preponderenta parasimpaticului. Apare frecvent dupa emotii, in urma dereglarilor endocrine la femei si in cursul afectiunilor gastroduodenale sau ale regiunii ileocecale. Mai este intalnitii in obstructiile istmului vezicular sau in aplazia cisticului, insa aceasta tulburare este mecanica nu functionala. Simptomatologia este dominata de dureri paroxistice repetate (colici biliare), cu sediu si iradiatii clasice. Se suprapune de regula perioadelor menstruale. La examenul obiectiv se pot remarca o sensibilitate rcdusa sub rebordul costal drept in perioadele de liniste si o hiperestezie cu contractura cu ocazia paroxismelor dureroase. Tubajul duodenal este dureros si de multe ori negativ; alteori, se considcra o scurtare a timpului de scurgere a bilei B, cu bila hiperconcentrata, sau aparitia sacadata, fragmentata, a bilei B. Colecistografia in scrie arata o vezicula slab opacifiata, cu contur net si care se goleste rapid dupa pranzul Boyden; alteori golirea este brusca dupa contractu spasmodice inainte de golire (vezicula luptatoare). Radiomanometria arata o presiune mare de trecere a cisticului (50 cm fata de normalul de 25), o vezicula globuloasa si cu canal cistic ingustat. Laparoscopia evidentiaza cu greutate o vezicula mica, sferica.
Diagnosticul diferential se face cu hipotonia sau insuficienta sfincterului Oddi, in care exista o vezicula slab opacifiata si cu evacuate rapida, dar clinic durerile sunt minore frecvent insotite de diaree si subfebrilitate, iar presiunea este foarte scazuta. Spasmul sfincterului Oddi, este de asemenea legat de hiperexcitabilitate si de perturbari neuroendocrine. Stari inflamatorii ale duodenului, ale pancreasului, ale coledocului pot provoca spasme oddiene prin iritatie reflexa. O emotie puternica poate determina instalarea unui spasm cu un icter trecator. Manifestarile clinice pot fi dominate de unul dintre cele trei simptome - durere, icter, febra -, ceea ce a facut sa se descrie forma dureroasa (mai ales la colecistcctomizati, prin destinderea coledocului(, forma iclerica (cu icter datorit obstacolului functional, de scurta durata, fara decolorarea scaunului) fi forma febrita (cu frisoane mici si subfebrilitate, datorita unei staze cu bila septica). La examenul obiectiv se gaseste o vezicula destinsa, bine umpluta. Tubajul duodenal se executa cu greutate, din cauza duodenului iritat; timpul oddian este foarte prelungit, apoi bila se scurge intermitent. Radioscopia duodenala poate decela modificarea tranzitului si vii miscari antiperistaltice. Colecistografia pune in evidenta opacifierea canalului hepatic sau chiar a canalelor intrahepatice inainte de administrarea pranzului Boyden. Diagnosticul diferential se face cu hipotonia veziculara si cu obstructiile de la nivelul ampulei Vater. Insuficienta sfincterului Oddi (hipotonic) este deseori intalnita la colecistectomizati si la persoane in varsta. Se manifesta prin diaree periodica postprandiala sau mici frisoane si stari subfebrile (flora duodenala patrunde in caile biliare prin sfincterul deschis). Tubajul duodenal arata scurgerea continua a bilei in duoden, fara a se putea diferentia tipurile de bila nici dupa administrarea colecistokineticului. La radioscopia duodenala se poate observa trecerea substantei de contrast prin ampula Vater. Colecistografia poate fi negativa sau sa arate o vezicula slab opacifiata si cu evacuare rapida.
Radiomanometria va indica o presiune de trecere a sfincterului Oddi mult scazuta (5 cm in loc de normalul de 15). Diagnosticul diferential se face usor cu vezicula hipertona, spastica. Tratamentul va urmari, in primul rand, ingrijirea afectiunilor care pot intretine tulburarilc diskinetice si va tine seama de factorii neuropsihici, endocrini si alergici. In atonia veziculara se recomanda o dieta care sa contina alimente cu actiune colecistokinetica: galbenus dc ou, unt, untdelemn, smantana, frisca, came. Ca medicamente se recomanda, dimineata pe nemancate, o lingura de ulei sau un pahar diritr-o solutie Bourget; de asemenea, Colebil, Fiobilin, Anghirol, Carbicol, Boldocolin, Peptocolin. Tubajele duodenale repetate dau rezultate bune. In general, tratamentul este asemanator celui prezentat la Colecistita cronica. In hipertonia veziculara, din regimul alimentar se vor reduce mult grasimile, interzicandu-se galbenusul de ou si camea grasa. Ca medicamente se prescriu antispastice (Foladon, Fobenal, Lizadon, Scobutil, Neopapulsan), nitriti retard (Pentalong). Aplicatiile de comprese alcoolizate pe regiunea hipocondrului drept au o actiune calmanta. Este necesara asocierea unei medicatii tranchilizante; se va recurge de asemenea la schimbarea mediului, la o cura balneoclimaterica. Spasmul sfincterului Oddi va impune un regim sarac in grasimi, fara alimente iritante si bauturi reci. Medicamentele recomandate vor fi antispasticele si anticolinergicele, Miofilinul, Pentalongul Drenajul biliar repetat este eficace. Neurolepticele si tranchilizantele completeaza tratamentul. Insuficienta sfmcterului Oddi impune un regim alimentar bogat in lichide (pentru spalarea cailor biliare), in proteine si vitamine. Medicamentele preferate vor fi colereticele si tonicele generale. Tratamentul endocrinologic va fi instituit ori de cate ori exista asemenea tulburari. Tratamentul dietetic, trebuic individualizat in dischinezii, in functie de forma clinica. Tratamentul medicamentos, este in general acelasi. Se administreaza antispastice (Atropina, Lizadon, Helkamon, Scobutil, Buscopam, Probantina, Aminofilina), colagoge (Sorbitol, Colebil, Peptocolin etc), sedative (Bromosedin, Bromoval, Extraveral, Pasinal etc), tranchilizante (Diazepam, Hidroxizin, Meprobamat, Napoton, Rudotel).
Tratamentul chirurgical nu va fi recomandat decat daca nu se obtin rezultate dupa tratamentul medical si doar dupa studicrea aprofundata a functionarii cailor biliare. Interventiile pe splanhnic, vagotomiile, colecistostomiile raman de multe ori fara rezultate multumitoare. Sunt insa absolut necesare inteiventiile chirurgicale care cauta sa suprime spinele iritative ce intretin reflex spasmul (apendicita, colecistita calculoasa etc.).