caile de transmitere a bolilor contagioase

 In drumul lor de la sursa de infectie la omul sanatos, microorganismele patogene sunt transportate pe anumite suporturi. Aceste suporturi, care joaca rol de cale de transmitere a infectiei, sunt constituite de: maini murdare, obiecte infectate, aer, apa, sol, alimente, insecte.
Sa analizam pe rand rolul acestor suporturi in transmiterea bolilor contagioase si in special masurile practice de prevenire a imbolnavirii.
a) Mainile acumuleaza in cursul unei zile cantitati uriase de microorganisme patogene pe care, cu usurinta, le introducem in corpul nostru. Pe aceasta cale se transmit o multime de boli contagioase si mai ales febra tifoida, dizenteria, hepatita epidemica, toxiinfectiile alimentare, diverse diarei, boli care de altfel au si fost denumite boli ale mainilor murdare. Iata de ce este riscant sa mancam sau sa manipulam alimente cu mainile nespalate, sa ne frecam la ochi sau sa lasam copiii sa-si suga degetul sau sa-l introduca in nas. Numai spalarea de mai multe ori pe zi cu apa si sapun a mainilor, obligatorie inainte de masa, poate indeparta microorganismele patogene.
b) Obiectele infectate (tacamuri, vesela, rufarie, carti, jucarii etc.) joaca de asemenea un rol in transmiterea bolilor contagioase. Sunt mai periculosi microbii si virusurile care au rezistenta mare in mediul exterior: bacilul tuberculozei, microbii difteriei, scarlatinei si sifilisului, virusul variolei. Sa presupunem, de pilda, ca un copil bolnav de difterie are un fluier cu care se joaca. Este clar ca aceasta jucarie este contaminata de microbii din nasul si gatul copilului respectiv. In acelasi fluier vine si sufla un alt copil sanatos: gata imbolnavirea. De aceea este atat de important sa invatam copiii, de cand sunt inca mititei, sa foloseasca anumite obiecte (batiste, prosoape, rufarie, pahare, periuta de dinti, jucarii numai strict individuale). Schimbul unor obiecte de acest fel echivaleaza cu un schimb nedorit de microbi sau virusuri.
c) Aerul poate vehicula microorganismele patogene ridicate o data cu particulele de praf sau cuprinse in picaturile fine de saliva sau sputa eliminate in timpul vorbirii, stranutului, tusei. Pe calea aerului se pot transmite astfel un numar mare de boli, ca: anginele, difteria, gripa, guturaiul, oreionul, pojarul, rubeola, scarlatina, tusea convulsiva si varsatul de vant, denumite boli aerogene. Un bolnav sau numai un purtator raspandeste microbii sau virusurile prin picaturi de saliva sau sputa pana la o distanta de 1,5-2 metri in jurul sau, contaminand, in primul rand, fireste, pe cei care se afla in imediata apropiere. Picaturile contaminante plutesc in atmosfera aproximativ 30-40 de minute. Pericolul de imbolnavire, in bolile aerogene, este in raport direct proportional cu apropierea de bolnav, de aceea nu sunt indicate vizitele si se spune ca nu este bine sa ne apropiem de bolnavii contagiosi. Tot pe considerentul stavilirii raspandirii picaturilor infectante se insista asupra folosirii batistei in momentul tusei sau stranutului, se atrage atentia persoanelor care ingrijesc copii mici ca in caz de boala sa puna masca de tifon la nas si gura in momentul alaptarii sau cand iau copiii in brate. Posibilitatea de contaminare pe calea aerului fiind mai mare in aglomeratii si mai ales in spatii inchise (sali de spectacole, vehicule de transport in comun, magazine) este bine sa evitam aceste locuri in caz de epidemie. Rezultate excelente da si aerisirea repetata a incaperilor de locuit sau de lucru, vara si iarna, pentru ca aerul curat sa inlocuiasca aerul supraincarcat cu microbi si virusuri eliminati prin tuse, stranut, vorbit.
d) Apa se poate contamina cu microorganisme patogene provenite din urina sau fecale de om sau animale. Microbii febrei tifoide, dizenteriei si virusul hepatitei epidemice isi pastreaza in apa vitalitatea timp indelungat, intr-o apa curgatoare, bacilul febrei tifoide supravietuieste pana la o saptamana, iar intr-o apa statatoare poate fi gasit si dupa 2-3 luni de la momentul contaminarii.
Apele de suprafata se contamineaza cu usurinta prin dejectiile depuse pe sol si spalate de apele de ploaie.
Fantanile se pot contamina fie printr-o gresita oonstructie sau folosire, fie printr-o asezare necorespunzatoare si iata cum:
- fantana este asezata in vale fata de un closet, grajd sau groapa de gunoi si prea aproape de acestea;
- fantana are crapaturi sau are peretii facuti dintr-un material necorespunzator, care lasa apele de scurgere din afara sa treaca prin el;
- in jurul fantanii sunt baltoace, gunoaie sau alte murdarii.
Apa de robinet se poate de asemenea contamina prin stricaciuni care survin in diverse puncte ale conductei, la nivelul carora se produc infiltrari.
In urma consumului unei ape infectate se produce imbolnavirea tuturor persoanelor care au folosit aceeasi sursa de apa: epidemie hidrica.
Scaldatul in ape statatoare, lacuri, balti neasanate si neprotejate de posibilitatea infiltrarii unei ape murdare de scurgere (din grajduri, gunoaie etc), duce la riscul imbolnavirii de anumite boli infectioase, ca de exemplu: leptospiroza, adenoviroze, boli infectioase ale ochilor etc.
e) Solul reprezinta o cale de infectie prin permanenta sa contaminare cu dejectiile oamenilor si animalelor. Microbii tetanosului, ai antraxului (carbune) si gangrenei gazoase pot rezista in sol ani de zile sub forma de spori, in acest fel explicandu-se pericolul deosebit de mare pe care il reprezinta ranile murdarite cu pamant.
f) Alimentele se pot contamina cu microbi din urina sau fecalele bolnavilor si purtatorilor:
- daca umbla cu aceste alimente un bolnav sau purtator care nu s-a spalat pe maini dupa ce a fost la closet (pe mainile lor ramanand urme de urina sau fecale, in care se gasesc microbi sau virusuri care vor intra In alimente; oamenii sanatosi care vor consuma alimentul infectat se vor imbolnavi); de exemplu, mulgatorul care are mainile murdare infecteaza laptele si toti cei care beau laptele nefiert se imbolnavesc; la fel se pot infecta mezelurile, branzeturile, painea, inghetata etc, prin manipularea lor cu maini murdare;
- daca gradinile de zarzavat sunt stropite cu apa murdara sau daca pamantul este ingrasat cu fecale proaspete;
- daca mustele, care sunt mari dusmani ai sanatatii (ele se asaza pe toate murdariile din gunoaie, latrine si grajduri), vin in zbor si se asaza pe alimente, aducand pe picioarele lor, o data cu aceste murdarii, numerosi microbi si virusuri;
- daca sunt contaminate animalele de la care provin diferitele alimente: de exemplu, in laptele de vaca se pot gasi microbii tuberculozei sau ai brucelozei; ouale de rata contin de obicei microbi (salmonele) care dau o puternica toxiinfectie alimentara, daca ouale nu se fierb cel putin 15 minute inainte de a fi consumate; carnea de porc poate sa contina niste viermi mici de 1-4 mm, numiti trichine, care stim ca pot da o boala foarte grava denumita trichinoza;
- daca alimentele se contamineaza prin microbii din urina sau fecalele sobolanilor bolnavi, atunci cand alimentele sunt prost pastrate si aceste animale au ocazia sa vina in contact cu ele (pe aceasta cale se imbolnaveste omul de leptospiroza sau toxiinfectii alimentare).
g) Insectele pot transmite un mare numar de boli. Cele mai importante insecte vectoare sunt: paduchii, capusele si tantarii.
Paduchele este o insecta foarte periculoasa, pentru ca el transmite tifosul exantematic. Paduchele traieste cel mai bine in apropierea corpului, pe rufarie si pe haine, in parul de pe cap, in partile paroase ale corpului, dar numai la oamenii murdari si neglijenti. Acolo unde este curatenie, paduchii nu se cuibaresc. Paduchele se hraneste numai cu sangele omului pe care il inteapa. Lacomia paduchilor este considerabila, ei efectueaza cel putin 2-3 pranzuri de sange pe zi. Despartiti de pe om si deci lipsiti de hrana, paduchii mor repede. Sugand sangele unui bolnav, paduchele se infecteaza si el cu germeni patogeni. Acestia se inmultesc in organismul sau si cand paduchele vine in contact cu pielea omului sanatos, germenii se elimina prin excrementele insectei. Prin scarpinare, frecare, strivirea paduchelui, germenii sunt introdusi in pielea omului sanatos, patrund in sangele sau si-l infecteaza.
Capusele sunt de mai multe specii. Una dintre aceste specii, care traieste in special pe caine, transmite o boala contagioasa, numita febra butonoasa. Alte capuse transmit virusurile encefalitelor.
Tantarii sunt si ei de mai multe feluri, dar numai o anumita specie de tantari transmite malaria, boala in prezent lichidata in tara noastra.