Alergiile
Fungii atmosferici si praful de casa constituie alergeni insemnati in etiologia rinitei mediata IgE. Sporii fungilor atmosferici pot aparea in cantitati mari, in anumite conditii de vegetatie si de umiditate si caldura; se poate admite o evolutie sezoniera a fungilor, desi e cunoscut ca numai unii dintre ei sunt alergogeni. Astfel Cladosporium (spp.), fung predominant in majoritatea lunilor de primavara — vara — toamna in Europa si in tara noastra are calitati alergenice reduse, dar Alternaria, al doilea ca importanta la noi (si primul probabil pentru U.S.A. si India) poate produce rinite alergice sezoniere, in aceeasi perioada ca si polenul atmosferic.
Sunt descrise cazuri de rinita alergica cu Geotrichum candidum, Mucor mucedo dar acestea sunt rare; probleme de diagnostic pune sensibilizarea respiratorie (superioara si inferioara) cu Aspergillus (fumigatus) la lucratorii din silozuri, porturi etc.
Diagnosticul rinitei alergice fungice este in general dificil, fiind necesare nu numai o anamneza amanuntita (inclusiv in ceea ce priveste locuinta), dar si cunostinte asupra concentratiei maxime a sporilor de fungi in aria geografica respectiva si asupra varietatii de fungi in magazii, in camere inchise si umede. Dificultati de diagnostic pun nu numai fungii descrisi pana acum (clasa fungi imperfecti), ci si actinomicetele care pot aparea in mecanismele de aerisire in localitati umede.
Praful de casa pare a fi pentru toata lumea cel mai important alergen de mediu. El nu trebuie confundat cu praful-pulbere din afara caselor, ca de exemplu cu praful de strada, care este putin sau deloc alergen. Este aproape sigur ca 60—80% din alergenieitatea prafului de casa este data de acarienii din scuamele umane: Dermatophagoides ptero- nissimus, farinae, glycophagus etc., dar mai raman unele componente specifice ale prafului de casa ce pot varia de la bolnav la bolnav.
Simptomele rinitei cu etiologia praf de casa sunt cvasicontinui (rinita aperiodica, perena), dar se descriu accentuari, in tara noastra, in lunile septembrie — octombrie — noiembrie (case inchise si relativ umede) si apoi martie — aprilie — mai in perioadele in care si inmultirea derma- tofagoizilor este maxima.
Nu este intotdeauna usor a pune diagnosticul de rinita alergica la praf de casa, intrucat nici anamneza, nici testele cutanate sau cele de provocare nazala nu dau rezultate satisfacatoare in toate cazurile.
Unii alergeni, care pot fi cauza rinitei alergice, nu se gasesc in toate mediile atmosferice; cei mai importanti dintre acestia sunt perii si epidermele de animale, in fond ele fiind derivate din suprafata epiteliala si saliva animalelor. Perii si epidermele de pisica, eiine, cal sunt principalele surse alergenice, din acest punct de vedere, insa nu trebuie uitate cele constituite de cobai, soareci, sobolani etc. mai ales ca expunere profesionala. Pentru acestia din urma anamneza este sugestiva, intrucat bolnavii se simt mai bine in timpul zilelor libere si al vacantelor.