Anticorpii homocitotropi
Concentratia extrem de mica a reaginelor in serurile indivizilor ato- pici, marea lor labilitate (ce provoaca pierderi insemnate in timpul procedeelor de separare si purificare), relativitatea evaluarii lor cantitative cu ajutorul testului Prausnitz-Küstner (P—K), precum si lipsa unor antigene pure pentru efectuarea acestui test sunt cateva din motivele mai importante ce au ingreunat identificarea si studierea fractiunii imuno- globulinice respective. Descoperirea de catre Johansson si Bennich (51) a unui caz de mielom uman, in care celula mielomatoasa sintetiza cantitati mari de lanturi grele de IgE, a facut posibila identificarea acestei clase de imunoglobuline, precum si identificarea reaginelor cu IgE. Date recente au demonstrat ca o parte din anticorpii homocitotropi ai mai multor specii animale apartin unei clase de imunoglobuline cu proprietati foarte asemanatoare celor ale IgE umane (31) (72) (83) (96). Constatarea ca serul indivizilor atopiei contine o cantitate mai mare de IgE decat cei nealergici (6) (52) (99) sprijina ideea formulata mai de mult de Sherman (94) (95), dupa care producerea acestui tip de anticorpi reprezinta expresia fenotipica esentiala a caracterului ereditar al hipersensibilitatii de tip atopic.