etiologie

 ETIOLOGIE
Din punct de vedere etiologic se descriu mai multe forme de alergie: la alergenc inhalante: polen, praf de camera, peri si scame de animale, fulgi de pasari domeslice; la mucegaiuri; infectioasa (microbi, virusuri, toxine, microbiene): la alergene alimentare (oua, lapte si dervate, peste, crustacee, fragi, capsuni, zmeura etc.); la medicamente (peniciline, sulfamide, aminofenazona etc.).
DIAGNOSTICUL UNEI ALERGII
Anamneza este fundamentul diagnosticului. Se interogheaza bolnavul asupra caracterului tulbuarilor, daca sunt sezoniere (febra de fan), daca apar acasa (praf de camera), in legatura cu substantele sau animalele (pisici, caini, etc.) cu care vine in contact etc. Indexul leucopenic consta in numarul leucocitelor inainte de ingerarea alergenului banuit (bolnavul fiind pe nemancate) si apoi de mai multe ori in ora care urmeaza; diminuarea numarului leucocitelor cu 1 000 ar indica o sensibilizare. Testele cutanate (cutireactia si intradermoreactia) sunt utile in decelarea alergenelor de contact, inhalate, bacteriene si micotice. Sunt mai putin utile in alergiile alimentare. Pot aparea reactii imediate (dupa 5 - 30 de minute apare o papula urticariana) sau tardive dupa 1 - 4 zile se iveste o papula eritematoasa, fara reactie urticariana). Pentru diegnosticul alergiilor alimentare se porneste fie de la alimentele consumate de bolnav - administrandu-se o puternica doza din alergenul banuit - fie de la un regim simplu alcatuit din alimente mai putin alergizante (legume, orez), adaugandu-se la fiecare doua zile un nou aliment, pana ce apar fenomenele alergice. Terapia antialergica implica: profilaxia tulburarilor prin evitarea contactului cu alergenul sensibilizant (praf de camera, polen, etc), curatirea camerei in care locuieste bolanvul (aerisire cu fereastra deschisa, aspirare cu aspiratorul, curatire cu o carpa umede, interesand toata camera inclusiv peretele). Se recomanda uneori parasirea zonei respective o luna si jumatate pe an. desensibilizarea (hiposensibilizarea) reprezinta unul din tratamentele de baza si consta in injectarea subcutanata bolnavului, a antigenului, in doze progresiv crescande. Se produc astfel anticorpi circulanti (anticorpi blocanti) care neutralizeaza antigenul care patrunde ulterior in organism, evitand astfel contactul cu anticorpui fixat pe celule. Hiposensibilizarea specifica are valoare mare in febra de fan, astmul bronsic, etc. Actioneaza prin producerea de anticorpi blocanti, scaderea eliberarii de histamina si reducerea formarii de (imunoglobulina E) Ig.E. Poate fi utila si in rinita prin praf de camera, si polinoza. De exemplu, hiposensibilizarea la polenul alergizant, se face prin injectarea in doze crescande de extracte de polen. Se folosesc curent trei concentratii: 100 P.N.U., 1000 P.N.U., si 10000 P.N.U. Se folosesc si extracte depozit (allpyral). Dupa aceeasi metoda se poate actiona si cu estracte de fungi, sau de praf de camera (situatie in care problema este mai complicata). tratamentul cu cromoglicat de sodiu, poate aduce uneori beneficii importante. Se administreaza 6 saptamani, 10 mg de cromoglicat (Intal, Lomudal). Metoda este utila si in astmul bronsic. antihistaminicile de sinteza - antagonist ai histaminci - actioneaza in special impotriva efectelor histaminei la nivelul muschilor netezi si impotriva permeabilitatii celulare efect al histaminei. Dintre numeroasele preparate existente prezentam: Benadryl (50 mg doza la adult), Clorfenaxamin (50 mg la adult), Piribenzamin (50 mg), Neoantergan (25-50 mg), Tavegyln (pirolidina), Dimetanfenergan (25-50 mg), Tacaiyl (8 tng), Feniramina (50 mg x 2), Periactil, Peritol (4 mg), Actidil (2,5 mg), Atarax (25 mg). Prin aceasta metoda se obtin rezultate bune in febra de fan, rinita aperiodica, urticaria si edemul angioneurotic precum si in unele reactii alergice postmedicamentoase. Se obtin rezultate mediocre in astmul bronsic, edemelc alergice, dermatitele medicamentoase, etc. corticoterapia, actioneaza antialergic, prin efectul sau antiinflamator si antihistaminic. Unii autori o prefera hiposensibilizarii specifice. Se administreaza Metilprednison acetat depot (depomedrol 40-80 mg la 1-3 saptamani), Triancimolon (Kenalog 40 mg la 30-45 zile), Volon-A 40 si Diprophos comprimate de betametazona (Glucocorticoid de sinteza) 0,5 mg, fiole de 1 ml (4 mg solutie), intravenos, intramuscular sau intraarticular. Durata de actiune este de 30-45 zile. Sunt utile si preparatele cortizonice cu actiune locala (hidrocortizon, dexamethason etc). Corticoterapia este utila in toate bolile alergice: Astmul bronsic, in special in starile de rau astmatic, boala serului, unele alergii medicamentoase. de sensibilizarea nespecifica este depasita astazi (autohemoterapie, peptonoterapie, gamaglobuline, piretoterapic prin lapte, vaccin T.A.B). in polipoza nazala recidivanta este de obicei obligatoriu tratamentul chirurgical. reactiile alergice la medicamente sunt stari morbinde frecvente si se intalnesc de obicei dupa administrare de penicilina, aspirina, luminal, piramidon etc. Hiposensibilizarea specifica este utila doar in reactiile dupa penicilina iar procedeul comporta riscuri. tratamentul socului anafilactic se face cu medicatie antisoc: adrenalina 0,3 ml solutie l%o im., repetata dupa 30', corticoizi in doze mari sub forma de hemisccuccinat de hidrocortizol, 200 mg in perfuzie. Antihistaminicile de sinteza si oxigenotciapia sunt discutabile ca valoare.