Contactati-ne:
0724.885.715
0724.885.715
0730.514.767
 
Cosul tau (0 produse)
Nu aveti niciun produs in cos.
 


Reduceri Newsletter Ajutor
   
Ekilibrium logo
home   •Clasificare produse   •Stiri   •Video   Oferte speciale    
Contact
Promotiile saptamanii
Comanda rapida    
Pachete
Cosmetice Bio
Produse
APARATE
Clasificare Produse
CARTI, CD-uri, DVD-uri
Igiena Personala
Tratamente
Produse pentru femei
Produse pentru slabit
Produse Bio
Pentru Copii
Produse Barbati
REGIM DE INGRASARE
Bucatarie
Diverse
Aparatura medicala
Dispozitive
Electrocasnice
Apicole
Sport
Ceaiuri
Unguente
Antistres
Uleiuri
Siropuri
Imunitate
Cosmetice
Love Sex
Mese de masaj


tratamentul alergiei alimentare si digestive

 

Intreaba mediculDe la inceput se pune intrebarea daca alergia alimentara poate fi prevenita (la fat si la copilul mic). Raspunsul nu este usor de dat, intru-cat au existat si, credem noi, exista controverse asupra posibilitatii de sensibilizare intrauterine a fatului, cu alergeni alimentari. In ultimii ani,-autori ca Glaser (17), Matsumura si colab. (32), Frazier (15) etc. aduc unele argumente in spiijinul unei probabile sensibilizari intrauterine. Studiind, pe o perioada prelungita, un Inumar de 10 copii nou-nascuti cu eczema, Matsumura si colab. cred ca exista o sensibilizare atat prena­tala, cat si postnatala imediata (la copilul hranit la san). In sangele cor­donului ombilical, in lichidul amniotic si in meconiu pot fi pusi in evi­denta, prin anafilaxie cutanata pasiva, alergeni alimentari. De asemenea, pot fi pusi in evidenta anticorpi antialimente, prin reactia de hemaglu-tinare pasiva in lichidul amniotic, ser de copil nou-nascut si sangele cor­donului ombilical. Aceste observatii pledeaza pentru existenta atat a unei sensibilizari active prin antigeni alimentari care trec bariera placentara, cat si a unei sensibilizari pasive prin anticorpi, transmisi pe aceeasi cale.

Aceiasi autori fac un studiu cvasiexperimental pe copiii nou-nascuti, hraniti la san, care prezinta in primele 4 saptamani eczema. Initial au efectuat un test indirect, eliminand din alimentatie numai alergenul (in cazul de fata oul si alimentele ce contin ou), apoi, din nou, un test indi­rect de provocare, reintroducand oul in alimentatia mamei (cu reproduce­rea sindromului la copil), si, in final, un test direct de introducere a alimentatiei cu ou la copil, reproducand iarasi sindromul clinic. Spre deo­sebire de Glaser (17), Matsumura si colab. presupun ca sensibilizarea in­trauterina este mai importanta; Miller (citat de Matsumura —32) a ara­tat ca IgE se sintetizeaza la 11 saptamani de la gestatie (prin RIST), iar Singer (citat de 32) a aratat ca IgA si IgE, formate in uter si in organele fetale, se transmit in lichidul amniotic in saptamana a 13-a de gestatie, deci e posibila o sensibilizare activa atopica inca din viata intrauterina.

Exista asadar unele argumente care sustin ca proteinele de ou si lapte pot intra in circulatia mamei si apoi in circulatia fetala si ca, la un copil cu predispozitie pentru alergie, poate aparea sensibilizare activa intrauterina.

Practic este util, fara a exagera, ca mamelor alergice la ou sau lapte sa le fie indicate unele masuri profilactic-alimentare in timpul sarcinii si alaptarii, adica sa excluda, cand este cazul, din alimentatie: ouale, pes­tele, nucile, alunele etc., iar laptele sa fie ingerat in cantitate mica si bine fiert; ciocolata, citricele si rosiile pot fi folosite, dar in cantitati moderate. Repetam insa ca programul alimentar nu trebuie sa fie rigid.

Este de asemenea util ca la un copil cu tendinta de a face alergoze sau cu eczema in primele saptamani de viata, laptele de vaca sa nu fie introdus prea devreme, ci in general, dupa 6 luni de alaptare la sin; gal­benusul de ou fiert sa fie introdus dupa 9 luni; ciocolata, pestele, brinza numai dupa un an, iar carnea dupa 6—9 luni.

Unele cereale (ovaz, orez, orz) se pot introduce dupa 3 luni, uneori impreuna cu un inlocuitor de lapte, de tipul lapte de faina de soia, al­tele, ca griul si faina de grau, se introduc numai dupa 9 luni. Fructele de padure se introduc in alimentatie in general dupa 2 ani si rosiile dupa un an si jumatate.

Tratamentul alergiei alimentare si digestive incepe odata cu gasi­rea alergenului (alergenilor) cauzali, deoarece numai atunci vor putea fi exclusi, sau, dupa caz, redusi cantitativ. Teoretic si practic pentru atingerea acestui deziderat este necesara folosirea dietelor de eliminare si/sau provocare.

Dieta de eliminare cere timp si rabdare atat din partea bolnavului, cat si a medicului curant. Noi am alcatuit o fisa speciala a dietei de eliminare, combinata dupa Rinkel si colab. (40) si Frazier (15):

  Dieta de eliminare (si provocare)

(reguli generale pentru alimentarea unui bolnav alergic-alimentar)

Alimentul adaugat unui regim compus din ceai cu glucoza (120 g), orez, supa de zarzavat (de 24—48 de ore), va fi ingerat fie odata la 5 zile, daca din anamneza reiese ca bolnavul a prezentat un sindrom alergic sistemic, fie zilnic, timp de 4 zile, cate o mica portie in primele 2 zile si portii complete in celelalte doua. Cantitatea de alimente ce va fi ingerata variaza in raport de alimente (lapte: 500 ml; carne: 150—200 g; cartofi: 500 g etc.).

Nu se va introduce nici un alt aliment in urmatoarele 7 zile, daca acesta a reprodus sindromul; daca nu a produs tulburari, se va introduce un altul, dupa 5 zile.

Orice aliment (se introduc numai alimente pure, simple: carne, cartofi, lapte, cereale etc. si obligatoriu fiecare izolat) care a produs tul­burari va fi exclus prompt; pentru siguranta, dupa 30—40 de zile se va introduce inca o data.

Alimentul sigur nealengizant nu e necesar a fi triat in dieta de eliminare; nu se vor introduce condimente alimentare; toate alimentele introduse vor fi coapte sau fierte, in preparate pure.

In primul an de viata, copilului i se vor introduce putine ali­mente.

Alimentul nu trebuie consumat in cantitati excesive (chiar lap­tele nu va depasi 500 ml/zi, dupa Frazier), dar bolnavul nu trebuie sa ajunga la subnutritie prin aport alimentar redus.

7. Se va discuta momentul introducerii oricarui aditiv alimentar (tartrazina etc.).

 

Dieta de eliminare (Fisa)

Data                          Aliment ingerat                              Efect

____________________________________________

 

____________________________________________

 

____________________________________________

 

____________________________________________

 

____________________________________________

 

 

Atunci cand sindromul alergic este sever, se incepe cu dieta severa, compusa din: zeama de orez, ceai plus glucoza, mere rase.

Trebuie tinut seama de o oarecare specificitate a alergenilor, dupa sindromul clinic pe care-1 produc. Astfel*:

Pentru alergozele din cavitatea bucala sunt mai alergizante: po­rumbul etc.

Pentru migrena: nuci, lapte, ciocolata, faina de grau, brinzeturi fermentate (cu triptamina), bere, peste, porumb, fructe citrice, oua etc.

Pentru urticarie: ciocolata, oua, lapte, raci, nuci, carne de porc, faina de grau, peste, rosii, vegetale crude etc.

Pentru sindromul de tensiune-oboseala: lapte, faina de grau, con­dimente, oua, ciocolata, cola etc.

Este necesar sa se tina seama de obisnuintele alimentare ale fiecarei tari. Porumbul este mai frecvent incriminat in Mexic si S.U.A., faina de grau in alte tari etc. in ordine, dupa importanta lor, pentru tara noastra (Paun R., Popescu Gr.) sunt mai alergizante urmatoarele alimente: ou, lapte, faina de grau, ciocolata, nuci, peste, fructe de padure, porumb, carne de porc, fructe citrice, carne de gaina, legume, brinzeturi, rosii, ma­zare, bere si vin, cartofi.

Introducerea acestora in dieta de eliminare si provocare a bolnavilor se va face tinand seama si de eventualele reactii incrucisate intre ali­mente: ou — pui de gaina; migdale — prune; rosii — cartofi albi; alune — mazare (uneori soia); portocale — struguri etc.

Unii autori adauga observatiei clinice din cursul unei diete alimen­tare si efectuarea asa-numitului test citotoxic pentru alergia digestiva (leucocitoza sau leucopenie). Benson si Arkins (4) cred ca testul este folo­sitor pentru 3 alergeni alimentari (grau, lapte, drojdie de bere); dar chiar pentru aceste putine alimente acordul este departe de a fi unanim, cand se efectueaza test dublu-orb (13).

Nu putem incheia aceasta prima parte de generalitati fara a sublinia ca este preferabil ca observatia sa fie facuta de un medic mai curand sceptic decat increzator si de un bolnav inteligent.

S-a precizat mai sus ca alimentul introdus in dieta de eliminare si provocare trebuie sa fie pur (simplu), fiert sau copt; este nevoie sa luam in consideratie, cu aceasta ocazie, rolul diverselor aditive alimentare, despre care se vorbeste atat de mult in S.U.A. (Frazier).

Aditivul se defineste ca o substanta adaugata direct alimentelor (sau mancarurilor gatite), care poate deveni componenta a lor, prin contactul de suprafata (sau chiar prin impachetare), sau (in definitie mai larga) orice substanta care poate afecta alimentele, fara a deveni o parte din ele (de exemplu, unele radiatii). In tara noastra nu exista un tabel pen­tru aditive alimentare, de aceea ne vom folosi de observatiile publicate de Frazier (15).

In general aditivele se folosesc pentru a colora alimentele, a le con­dimenta, a le prezerva etc. in urma cu 15 ani aceasta nu era o problema; insecticidele, erbicidele erau cvasine necunoscute, iar antibioticele si hor­monii se administrau rar la animale ori la pasari. Singura operatie chi­mica era clorinarea apei. Azi se pot adauga componente mercurice (in cantitati foarte mici) pentru a preveni putrezirea, iar pe faina de grau se fac fumigatii cu metilbromid, carbondisulfid, carbontetraclorid sau me- toxiclorid. Zaharul poate fi inlocuit cu alte substante similare, in apa se adauga nitrati si fluorizi, iar erbicidele si insecticidele sunt extinse la 80 % din suprafata agricola, pomicola sau pasunat.

Se adauga la acestea cresterea unor fungi atmosferici pe piine, fructe, cereale, vegetale, vin si bere, brinza (Camembert, Rocquefort etc.). In aceste cazuri poate aparea o sensibilizare alimentara la fungi.

Alti fungi (sau aceiasi) se gasesc in otet, cidru si orice bautura cu drojdie, pastrama, afumaturi. Toate aceste alimente vor trebui eliminate din dieta, la un bolnav cu sensibilizare fungica.

Dar cele mai importante par a fi aditivele cu salicilati (aspirina) in: rosii, prune, piersici, mere, fructe de padure, portocale, struguri, oleuri speciale (care coloreaza unele paste de dinti), oleomargarina (din inghe­tate), amestec de prajituri, gume de mestecat, salam etc. in afara de sen­sibilizarea directa la aspirina, bolnavii, anterior sensibilizati la aspirina (triada astmatica etc.) reactioneaza si la toate alimentele cu tartrazina, care se adauga pentru a da culoarea galbena a alimentelor si la alimen­tele prezervate cu benzoat de Na.

Problema aditivelor nu consta numai in faptul ca ele se adauga ali­mentelor (unele din ele fara voie, de aceea se numesc neintentionale, cum sunt erbicidele si pesticidele), dar ca nu se stie, sau nu se informeaza con­sumatorii despre faptul ca se adauga. Se citeaza cazul unui copil, care prezentase reactie anafilactica la oleu de alune (arahide) si care a decedat, in urma ingestiei de inghetata de oleu de arahide, prin sindrom de edem angioneurotic supraacut. De asemenea, noi am avut in observatie 2 bol­navi, unul cu sensibilizare la peste (anafilaxie), care a prezentat soc ana­filactic numai dupa ce a utilizat furculita si cutitul care se folosisera an­terior si nu erau bine spalate, si un altul, cu o anafilaxie la albus de ou, care se alergiza  numai la mirosul de albus fiert sau copt dintr-o prajitura, scapat atunci cand nu se separa bine albusul de galbenus. Desigur aceste cazuri sunt rare, dar exista si pot fi fatale.

Sunt cunoscute sensibilizarile la fenolftaleina si carboximetil (un pro­dus extras din seminte de bumbac), prima fiind utilizata in S.U.A. in unele paste de dinti si checuri, iar carboximetilul fiind utilizat ca stabi­lizator in inghetata si in dulciuri.

Nitritul de Na este folosit in unele tari drept conservant pentru carne si peste, iar butiratul de hidroxianizol si butiratul de hidroxiltoluen pentru conservarea alimentelor grase, ceea ce de asemenea trebuie anun­tat, ca si utilizarea oleului de arahide (oleina) pentru impachetari.

Trecand acum la tratamentul dietetic al alergiei alimentare si diges­tive, atragem atentia ca acesta este de durata (saptamani sau luni) si ca are nevoie de corecturi. Intr-adevar, dupa ce am stabilit, cu ajutorul fisei de eliminare si provocare, care este alergenul (sau alergenii) cauzal, tre­buie sa stabilim care va fi regimul de urmat. Nu vom putea da aici ama­nunte cu caracter individual si nici retete de felul cum vor trebui sa fie pregatite alimentele (aceasta este atributia dieteticianului), ci doar diete generale.

ok Dieta fara faina (cereale)

Micul dejun: fructe sau sucuri de fructe, faina fara a fi de cereale si fara malt. Carne si oua. Biscuiti fara faina, cartofi, cafea, ceai sau lapte.

Prinzul: carne; vegetale ingrosate (dar fara faina de grau) sau creme; piine fara faina de grau, fructe, cafea, ceai, lapte.

Seara: supa de vegetale sau carne. Piine de orez. Creme fara faina de grau. Cafea, ceai sau lapte.

Dieta fara faina de grau este greu de tinut; este nevoie sa se adauge suplimente de vitamine (A: ficat, cartofi dulci, carote, suc de rosii etc.; B: carne de porc, mazare, spanac, portocale etc.; C: vegetale, citrice, unt­delemn, margarina etc.).

ok Dieta fara lapte

Micul dejun: fructe sau sucuri de fructe, cereale fierte cu apa; sucuri de fructe sau „lapte de soia“. Carne sau oua. Biscuiti fara lapte. Cafea sau ceai.

Pranzul: supe (fara lapte). Carne, vegetalte (fara margarina sau smintina, care contin lapte). Fructe. Cafea, ceai sau sucuri de fructe.

Seara: carne; vegetale. Cartofi, fructe sau gelatine de fructe (fara lapte). Ca­fea, ceai, sucuri de fructe. Si aici se introduc: suplimente de vitamine, untdelemn,  margarina fara lapte etc.

Sensibilizarea fata de laptele de vaca, la copilul mic, se poate ma­nifesta prin: edem angioneurotic, urticarie, varsaturi, colici. Testul prin intepatura pentru beta-lactoglobulina poate fi pozitiv, ca si cresterea IgE, dar numai la jumatate din cazuri. Se recomanda inlocuirea laptelui cu preparate de soia si uneori hiposensibilizare specifica (per os); se poate incerca inlocuirea laptelui de vaca, cu lapte de oaie.

Unul din alergenii considerati a fi foarte puternici este glutenul; nu trebuie uitat insa ca exista nu numai alergie, ci si intoleranta la gluten {ca si pentru lapte). Glutenul se gaseste in toate cerealele, cel mai mult fiind cuprins in: faina de grau, faina de Graham, faina de gluten; mai pu­tin se gaseste in unele bauturi (lapte maltat, inlocuitori de cafea etc.), biscuiti (sau amestecuri de biscuiti), creme vegetale de faina. Unii bol­navi pot tolera orezul, partial orzul si uneori chiar faina de porumb, ba­nanele (Halpern — 27).

In S.U.A. se recomanda, pentru bolnavii cu alergie la gluten, faina de poy, o cereala din Hawai, bogata in glucide; pare a fi indicata mai ales in alimentatia copilului mic, alergic sau intolerant la gluten (Gla­ser) (7). Piinea fara faina de grau poate fi buna, dar se coace greu; se re­comanda (Frazier) un amestec de fainuri si anume: o lingura de faina de porumb, 2 linguri de faina de orez, 2 linguri de faina de soia, 5 linguri de faina de cartofi (se coace la temperatura joasa).

Nu mai redam un tip de dieta fara carne, fiindca se poate alcatui dupa tipurile de mai sus si este mai usor de suportat; de asemenea, dieta fara ou. Atragem atentia insa ca excluderea alimentului trebuie sa fie absolut completa. Atunci cand este vorba despre o sensibilizare la faina de porumb, deoarece exista foarte multe preparate cu porumb, este obli­gatorie si excluderea acestora.

Unele alimente produc rareori sensibilizare, astfel: samanta de bum­bac (oleu) poate fi gasita in xyloza, sardine, salate cu oleomargarine, ma­ioneze etc.; saminta de in (oleu) se gaseste in laxative (flaxolyn), in ma­teriale de imbracaminte (contact, deci), in materiale de litografie; guma Karaya se gaseste in pulberi adezive dentare, styx, in unele alimente pentru diabetici si rar in gelatine sau inghetata; radacina de „orris“ este utilizata in cosmetica si la parfumuri (contact, deci) etc.

Am redat doar succint unele notiuni de dietetica in alergia alimen­tara; ele pot fi diversificate si, bineinteles, individualizate.

Tratamentul medicamentos.

Acesta consta in:

Utilizarea propeptanelor, alimente predigerate, sub forma de pep- tone; se administreaza inainte de fiecare masa, compusa dintr-un ali­ment pur, simplu (deci, un propeptan) sau un amestec de propeptane (polipropeptane), de asemenea cu 20' inainte de mesele compuse din ali­mentele la care avem propeptane. Noua (Lupu si colab. — 30) ne-au dat rezultate bune la bolnavii la care trebuiau excluse multe alimente si exista pericolul malnutritiei.

Antihistaminicele de sinteza administrate in timpul mesei.

Hiposensibilizarea specifica, utila, dupa experienta noastra, nu­mai la lapte, dupa schema redata; se mai recomanda hiposensibilizarea la radacina de orris, cu bune rezultate dupa unii autori, dupa un an.

In cazurile severe, corticoterapia si substitutia fermentilor diges­tivi (cand este cazul).

Asa cum reiese din cele expuse, diagnosticul si tratamentul alergiei alimentare si digestive sunt dificile. Este nevoie de multa rabdare atat din partea medicului, cat si din a bolnavului si de asemenea trebuie ti­nut seama de faptul ca se poate gresi deseori.

 


>> citeste mai mult



Te-ar mai putea interesa :

• Angioedemul ereditar
Angioedemul ereditar Angioedemul ereditar Angioedemul ereditar se contureaza ca o entitate aparte, de aseme­nea cu etiologie necunoscuta. Prognosticul este in general bun in urticaria acuta, relativ benign in urticaria cronica (cu evolutie capricioasa, dar este posibila si vinde­carea spontana), rezervat pr
 
• Alergia acuta digestiva
Alergia acuta digestiva Alergia acuta digestiva Alergia acuta digestiva pune probleme medico-chirurgicale, cele mai frecvente cazuri fiind prezentate de chirurgi si experimentatori: apendi­cite acute, colecistite acute, peritonita alergica (Schwartz-Young), infarcte colice (fenomen tip Schwartzman-Sanarelli sau si
 
• Angeitele pulmonare alergice
Angeitele pulmonare alergice Angeitele pulmonare alergice Sindromul Goodpasture - este manifestarea pulmonara a unei reactii alergice de tip II citotoxica, in care anticorpii circulanti sunt fixati pe membrana bazala alveolara. Ei reactioneaza si cu antigenii membranei bazale glomerulare, determinind o afectare concomitent
 
• Diagnosticarea si tratamentul pneumoniei prin hipersensibilizare
Diagnosticarea si tratamentul pneumoniei prin hipersensibilizare Diagnosticarea si tratamentul pneumoniei prin hipersensibilizare Diagnosticul intregului grup de afectiuni se stabileste pe baza anamnezei, datelor clinice, radiologice, functionale, serologice si bioptice. Diagnosticul formei acute este usor daca medicul se gindeste la ea fiind mult mai difici
 
• Formele pneumoniei prin hipersenibilizare
Formele pneumoniei prin hipersenibilizare Formele pneumoniei prin hipersenibilizare Clinic se cunosc: 1. forma acuta (vezi descrierea de la pneumonia fermierului si crescatorului de pasari) care se vindeca spontan dupa scoa­terea bolnavului din mediu; 2. forma subacuta (stare subfebrila, dispnee moderata, tuse fara expectoratie, in
 
Vezi toate stirile din categoria Bolile alergice

STIRI
• Afectiuni cardiovasculare
• Afectiuni genitale si renale
• Afectiuni psihomotorii
• Afectiuni reumatismale
• Afectiuni stomatologice
• Afectiunile sistemului imunitar
• Afectiunile sistemului nervos
• Alergologie
• Alopecie
• Apiterapie
• Aromoterapie
• Autocunoastere
• Ayurveda
• Bio Bran
• Biorezonanta
• Biostem
• Boala Lyme
• Boli cardiovasculare
• Boli de metabolism
• Boli de ochi si urechi
• Boli Infectioase
• Bolile alergice
• Bolile aparatului digestiv
• Bolile aparatului locomotor
• Bolile aparatului respirator
• Bolile dermatologice
• Cabinet particular Elena Truta
• Candida
• Ce stii despre cancer
• Celulita
• Condimente
• Cosmetica
• Cronobiologie
• Cure
• Dependenta de droguri
• Depresia
• Despre colon si bolile acestuia
• Despre Nutritie
• Despre Paraziti si tratamente deparazitare
• Despre Slabit
• Despre Zeolit
• Detoxifierea cu Colon Help
• Detoxifierea organismului
• Dezvoltare personala
• Diabet
• Diete
• Dinti
• Fitoterapie
• Fructe
• Frumusete
• Gastroenterologie
• Generalitati
• Ginecologie
• Hepatita Cronica
• Homeopatie
• Igiena
• Inovatii medicale
• Institutii Medicale
• Inteligenta emotionala
• Legume
• Masaj
• Medicina alopata
• Medicina alternativa
• Medicina de familie
• Meloterapia
• Minerale
• MMS
• Ochi
• Ozonoterapie
• Par
• Picioare sexy
• Plante medicinale
• Proprietatile vindecatoare ale plantelor
• Pubertate
• Reiki
• Retete vegetariene
• Sanatate publica
• Sarcina
• Sentimente si relatii
• Sistemul imunitar
• Situatii si sfaturi
• Spiritualitate
• Stil de viata
• Tabagism
• Terapii
• Toxicologie
• Tratamente si remedii naturiste
• Vitamine
• Yoga

Vezi toate stirile ...


CELE MAI VANDUTE
Tinctura coaja nuca neagra
Cele mai vandute
Tinctura coaja Nuca ...
Pret: 145 Ron
candyclear5
Cele mai vandute
CandyClear5
Pret: 290 Ron
Cuisoare
Cele mai vandute
Cuisoare
Pret: 76 Ron
Tratament complet pentru detoxifierea organismului (Tratament Hulda Clark si Zapper)
Cele mai vandute
Tratament complet pe...
Pret: 765 Ron
Tratament detoxifiant si deparazitar pentru 18 zile (Pachet Hulda Clark)
Cele mai vandute
Tratament detoxifian...
Pret: 260 Ron



 


Suport
Home
Despre noi
Parteneri
Promotii
Contact
Info
Adauga link
Cadouri
Creare cont
Cum Comand
Cum platesc
Detalii privind activare cookies
Este ziua ta
Garantie
In cat timp ajunge comanda
Informare cookies
Livrare si returnare
Lucky13
Reclame
Returnarea Produselor
Sugestii si reclamatii
Termeni si conditii
Dictionare
Dictionar plante
Dictionar analize
Dictionar simptome
Dictionar parazitologie
Dictionar medical
Dictionar afectiuni
Dictionar prospecte medicamente
Dictionar leacuri babesti
Unitati medicale
Facebook Ekilibrium.ro Google+ Ekilibrium.ro Twitter Ekilibrium.ro YouTube Ekilibrium.ro Blog Ekilibrium.ro RSS Ekilibrium.ro
 
ANPC    
 
Inchide bara