Netratate la timp, bolile ficatului pot fi mortale

Ficatul reprezinta unul din organele cele mai eficiente din organism deoarece asigura starea normala de sanatate a intregului organism. Afectiunile care se dezvolta la nivelul ficatului pot provoca dureri chinuitoare si o stare generala foarte proasta. Principalele functii ale ficatului au rolul de a purifica sangele si de a asigura o digestia usoara a alimentelor consumate.

Functiile sunt:

- de secretie a bilei de catre celulele hepatice si scurgerea acesteia prin canalul hepatic spre vezicula biliara si apoi spre duoden prin canalul coledoc;
- asigura purificarea permanenta a sangelui;
- metabolizeaza pe cale enzimatica a glucidelor si proteinelor;
- depozitare a vitaminelor in organism (A, B, D, K) si transformarea lor in provitamine;\
- sinteza unor enzime cu rol vital in organism.

Pacientul care are un ficat bolnav, prezinta urmatoarele simptome:

- febra, frisoane, somnolenta, astenie;
- dureri vagi sau violente in zona superioara a abdomenului, cu iradieri in spate si spre omoplatul drept;
- balonari, greturi, varsaturi, constipatie sau diaree, hemoragii interne, hepatomegalie, ingalbenirea pielii si a ochilor.

Bolile ficatului:

1. Hepatita reprezinta o afectiune grava cu caracter inflamator si infectios. Se poate transmite sub forma unei epidemii. Se intalneste sub doua forme: acuta sau cronica.

Hepatita acuta reprezinta o boala care este produsa de  bacterii gen: salmonela, pneumococ si spirochete. Prezinta o evolutie progresiva, care conduce spre necrozarea celulelor hepatice si lezarea parenchimului hepatic si a canalelor intrahepatice, ca urmare a actiunii diferitelor substante sau a unor virusuri de tip A, B si C. Cu trecerea timpului, se produce o scadere a circulatiei sanguine la nivelul ficatului, cu reducerea aportului de oxigen. Hepatita cronica debuteaza prin inflamarea masei ficatului. In timp poate conduce la lezarea tesuturilor pana la atrofiere, dand in ciroza uscata. Cronicizarea se produce din cauza unor noi infectii microbiene si din pricina consumului excesiv de bauturi alcoolice pe o perioada lunga de timp.

2. Ciroza hepatica se dezvolta foarte des la persoanele cu varsta cuprinsa intre 45 si 60 de ani, cu precadere la barbati (de 3 ori mai mult decat la femei) si la persoane obeze, sedentare si constipate. In fiecare an, in lume se inregistreaza peste 300.000 de decese din cauza cirozei hepatice. Acest lucru se intampla din cauza inflamarii exagerate a ficatului. Prezinta o evolutie destul de progresiva care conduce spre degenerarea si sclerozarea tesuturilor hepatice. Procesul lent de atrofiere se intampla din cauza distrugerii unei parti din celulele hepatice active si inlocuirea lor cu un tesut fibros, inactiv, cu volum scazut si deformat.In timp ficatul bolnav pierde functiile fiziologice cu rol in desfasurarea normala a proceselor vitale. Bila este toxica, cu un aspect de verde-inchis la culoare si foarte coroziva iar secretia ei si deversarea spre vezicula biliara si duoden se micsoreaza mult, astfel incat eliminarea alimentelor din organism se face incomplet si apar afectiuni dureroase la nivelul intestinelor. In momentul in care procesele metabolice de transformare a grasimilor si de degradare inceteaza, se provoaca stari de greturi, vome, balonari, colici abdominali, ficat ingrosat si lipsa poftei de mancare.

Ciroza hepatica se declanseaza din cauza urmatorilor factori:
- intoxicatii grave (exces de bauturi alcoolice si tutun, insecticide, erbicide, compusi organo-fosforici, arseniati, alimente cu conservanti, medicamente degradate);
- factori infectiosi (hepatita virala, malarie, sifilis, tuberculoza, bruceloza);
- factori alimentari (exces de grasimi animale, uneori rancede, carne de porc, carente vitaminice, epuizarea sodiului din ficat);
- tulburari metabolice (diabet, obezitate, celulita);
- dereglari endocrine si de circulatie sanguina.

Pacientul prezinta simptome de dureri, balonari, greturi cu varsaturi, diaree, hemoragii spontane, dureri osoase, edeme ale picioarelor, tremuraturi involuntare ale degetelor, tulburari menstruale cu sterilitate la femei, diminuarea apetitului sexual si al potentei. Uneori putem intalni la bolnavi si astenie fizica si psihica, insomnii, somnolenta, oboseala generala. Extern se constata ingalbenirea globilor oculari, albirea unghiilor si inrosirea pielii la baza palmelor.

3. Ascita sau ciroza umeda este o faza avansata a cirozei hepatica. Principala caracteristica este data de acumularea de lichid ascitic in cavitatea peritoneala. Atunci cand se mareste in volum abdomenul, are loc o intindere excesiva a pielii care prezinta o retea venoasa vizibila si iesirea, in exterior, a ombilicului, ca un deget de manusa. Boala debuteaza cu precadere la pacientii care au ciroza, pancreatita acuta, afectiuni cardiace cu hipertensiune portala, tuberculoza peritoneala, neoplasm cu metastaze, carcinomatoza peritoneala, tumori ovariene, edeme periferice. In plus, poate fi rezultatul unor factori infectiosi cum ar fi hepatita epidemica, pe substratul uni consum masiv de alcooluri tari. In cazuri rare vasele stomacului si ale esofagului se dilata pana la rupere, declansand hemoragii interne, uneori chiar mortale.

4.  Icterul sau galbinarea, reprezinta o boala care poate sa apara la toate varstele, pe substratul unei anemii fiziologice si patologice, congenitale sau dobandite. Cauzele care declanseaza maladia pot fi: calculii biliari, tumorile, viermii intestinali (mai ales ascarizi), consumul exagerat de alcool si intoxicatiile cu alimente alterate sau cu unele medicamente (sulfamide, testosteron, oxifenilsantina, clorpromazina). Primele simptome constau din colorarea in galben a pielii, ochilor si mucoaselor, mai intens albusul ochilor, datorita retentiei in sange a pigmentilor biliari (bilirubina), blocati in canalul coledoc. Ulterior apare ficatul marit (hepatomegalie), splina marita (splenomegalie), scaune grasoase si decolorate, urina tulbure, prurit suparator, indigestie, lipsa poftei de mancare, astenie, paloare si slabire generala.In functie de procentul de bilirubina deversata in sange se diferentiaza 4 tipuri de icter: hemolitic, hepatocelular, mecanic si cu patologie mixta, cel mai periculos fiind icterul mecanic.

5.  Colica hepatica reprezinta o afectiune grava a organismului care se manifesta prin crize dureroase, violente, de tipul crampelor, datorate unei dilatari bruste a canalelor intrahepatice si a cailor biliare, mai ales dupa servirea mesei. Pacientul prezinta dureri in partea dreapta a abdomenului, sub coaste, cu iradieri in spate si in umarul drept. Durerea poate tine o perioada indelungata de cateva ore, cu repetare in cazul cand, dupa formarea calculilor, are loc migrarea unei pietre din vezica biliara pe canalul coledoc.

6. Cancerul hepatic se prezinta sub forma de tumora maligna. Este considerata o faza evolutiva a cirozei hepatice.Un studiu recent ne arata ca 85 % din bolnavii de cancer hepatic  au suferit intai de ciroza.

Tumorile maligne ale ficatului se pot dezvolta si din metastaze ale unui cancer gastric, intestinal, pancreatic, renal, uterin sau prostatic. Caracteristica principala este data de cresterea in volum  a ficatului care ocupa aproape tot abdomenul, aparitia unor noduli pe suprafata ficatului si degenerarea in icter mecanic la circa 70% din cazuri. Din ficat metastazele urca spre plamani, creier, oase, rinichi sau glande suprarenale.

Tratamentele naturiste ale bolilor hepatice:

Se recomanda administrarea unui larg sortiment de plante medicinale, testate si recomandate de-a lungul secolelor, cu proprietati calmante, antispastice, antiinflamatoare, diuretice, coleretice (stimuleaza formarea bilei) si colagoge (faciliteaza evacuarea bilei) poate asigura ameliorarea sau vindecarea frecventelor boli de ficat. Este necesar de tinut aceste cure pe perioade de lunga durata cu infuzii sau decocturi calde dupa care bolnavul va sta culcat, timp de 20-30 minute, pe partea dreapta pentru a permite ca lichidele luate sa treaca usor prin canalul coledoc. Pentru a elimina eficient toxinele din ficat se recomanda:

- anghinare si sulfina, au efecte de regenerare a celulelor sclerozate, de reducere a continutului de grasimi si de stimulare a functiei de eliminarea a toxinelor din ficat;
- armurariu (Silybum marianum) are rolul de a proteja ficatul fata de agresiunile toxice (alcool, medicamente chimice), datorita continutului in silimarina, o substanta care reface tesutul lezat;
- galbenele cu proprietati antibacteriene si antitoxice;
- coada soricelului si sunatoarea prezinta efecte antiinflamatoare, antispastice, diuretice si coleretice;
- cicoarea, tintaura (fierea pamantului) si pufulita, cu rol in stimularea functiilor celulelor cirozate.
- o cura de papadie au efect beneic pentru curatirea sangelui de toxine si dublarea cantitatii de bila, secretata intr-un interval de 30 minute.

Regimul alimentar admis la persoanele care prezinta boli ale ficatului:

Starea de sanatate a ficatului se afla in stransa legatura cu alimentatia consumata, in functie de bolnav si de tipul afectiunii maladive, cu diferite grade de evolutie. Dupa o criza dureroasa, calmarea se poate realiza prin administrarea unui regim alimentar foarte strict.

Pacientul nu poate sa manance nici un fel de mancare, de aceea se recomanda ca regimul alimentar sa fie cat se poate de bogat in fructe silegume. Se recomanda dimineata, pe stomacul gol, sa ia o lingurita cu ulei de masline si o felie de lamaie.

Alimentatia admisa pacientilor:

-salate si sucuri dietetice de legume: morcov, sfecla rosie, telina, patrunjel (radacini si frunze), marar, spanac, loboda, lactuca, tomate, castraveti, ardei gras, cartofi fierti;
-rasol din carne slaba de vita, pasare si peste;
-supa cu zdrente de ou, legume verzi fierte (fasole pastai, mazare), ochiuri  romanesti, oua moi, taitei, mamaliga;
-produse lactate (lapte dulce, iaurt, branza de vaci, cas dulce, urda, telemea), margarina, untdelemn crud, otet de mere, miere de albine;
-budinci, papanasi si mai putin dulceata, serbet, sufleuri si compoturi;
-fructe proaspete si sucuri nefermentate din mere, pere, lamai, portocale, cirese, visine, piersice, caise, prune, gutui, struguri, capsuni, coacaze negre, fragi, agrise, afine, pepeni verzi etc care asigura aportul vitaminic necesar, maresc rezerva de glicogen a ficatului si imbunatatesc functia de dezintoxicare.

Dupa fiecare masa este bine ca bolnavul sa administreze cate o lingurita de bitter suedez.

Alimentatia interzisa pacientilor

- grasimi animale, slanina, tocaturi, mezeluri, afumaturi, pastrama, maruntaie, viscere, creier, carne (de porc, oaie, rata, gasca), vanat si peste gras (afumat sau conservat);
- sosuri cu rantasi, prajeli, conserve din carne, sardele, icre, unt sarat, muraturi, condimente iuti, mustar;
- alcooluri tari, cafea, cacao, ciocolata, inghetata, coca-cola, dulciuri, fructe conservate sau uscate (alune, nuci, migdale).