meditatia in laborator - partea XI

Din ce in ce mai curios, Luciano Bernardi a concluzionat ca daca ritmurile din Ave Maria – au capacitatea de a modula ritmurile fiziologiei, alte practici religioase pot avea un efect comparabil. El a pretins ca efectul ar fi si mai intens in acele religii pentru care trupul este in centrul practicilor spirituale, cum ar fi Hinduismul sau Budismul. Pentru a investiga aceasta ipoteza, a dat pacientilor, care nu mai practicasera niciodata vreo disciplina orientala, sa recite din binecunoscuta mantra din Buddhism: Om-Mani-Padme-Hum. Ca in yoga, subiectii au invatat cum sa isi lase vocile sa poarte fiecare silaba a mantrei, astfel incat putea simti sunetele vibrandu-le in laringe. Apoi continuau sa isi monitorizeze expiratia pana cand simteau ca respira din nou, pentru urmatoarea repetitie. Bernardi a observat aceleasi rezultate ca cele din recitarea Ave Maria. Respiratia automata a subiectilor adopta un ritm de 6 expiratii pe minut, si un echilibru, sau coerenta, cu ritmurile altor functii fiziologice autonome. Intrigat, Bernardi s-a intrebat daca aceasta asemanare surprinzatoare dintre cele doua practici religioase diferite nu ar fi rezultatul unor radacini comune. In fapt, el a gasit o sursa istorica, conform careia rugaciunea a fost introdusa in Europa de cruciati, care au preluat-o de la arabi, si care, la randul lor, au adoptat practicile calugarilor tibetani si ale maestrilor yoga din India. In mod evident, practicile care readuc echilibrul ritmurilor biologice pentru bunastare si sanatate merg inapoi in timp.

 Sincronizarea ritmurilor biologice dupa cateva minute de recitare a mantrei Om-Mani-Padme-Hum sau Ave Maria in latina. De sus in jos: ritmul respirator, ritmul cardiac, ritmul presiunii arteriale, ritmul vitezei fluxului sanguin la creier. a se observa trecerea rapida de la un tipar calm si regulat la variatii ample. Studiul dr. Bernardi a fost publicat in revista The British Medical Journal

    In 2006, Julian Thayer si Esther Sternberg, cercetatori la Universitatea Ohio si la Institutul National de Sanatate din Statele Unite, au publicat in The Annals of New York Academy of Sciences o retrospectiva a tuturor studiilor legate de amplitudinea si variatiile ritmurilor bilogice. Ei au ajuns la concluzia ca orice care amplifica variatiile – asa cum se intampla in starile de rezonanta sau coerenta, descrise de Bernardi – este asociat cu o serie de beneficii pentru sanatate. (Cel mai folosit parametru – indice al ritmurilor bilogice este cel al variatiei pulsului cardiac, care face si subiectul acestui studiu. De asemenea, acesta este masurat prin metodele de bio-conexiune inversa, bazate pe coerenta cardiaca. Este important a se observa ca starea de coerenta este asociata cu o variatie mai mare a pulsului cardiac. Ceea ce este regulat in coerenta nu este bataia inimii in sine, ci modelul variatiei) in mod special:

-    o functionare mai buna a sistemului imunitar;

-    reducerea inflamatiilor;

-    o reglare mai buna a nivelurilor de zahar din sange.

Acestea sunt principalii trei factori care lupta impotriva dezvoltarii cancerului. Intre momentul nasterii, cand amplitudinea ritmurilor biologice este cea mai mare, si pana la apropierea mortii, cand are cel mai scazut nivel, amplitudinea variatiilor (termenul tehnic este variabilitatea) scade cu aproximativ 3% pe an. Acest fapt demonstreaza ca organismul isi pierde progresiv capacitatea de adaptare; creste dificultatea de a se mentine echilibrul, in momentul in care este supus pericolelor din mediul fizic si emotional. Slabirea acestui echilibru intre functiile organismului este asociat cu un numar de probleme de sanatate, legate de imbatranire: presiunea cardiaca ridicata, insuficienta cardiaca, complicatii ale diabetului, infarct, moarte subita, si, bineinteles, cancer. Dar acest echilibru – care poate fi usor evaluat masurand amplitudinea variatiilor pulsului cardiac – reprezinta una dintre functiile biologice care raspunde cel mai bine la exercitiul mintal pentru respiratie si concentrare. Este exact ceea ce dr Bernardi a descoperit prin demonstrarea impactului pe care il au practicile antice ca mantra budista, sau rugaciunea.

Haos si coerenta, in starile de stres, anxietate, depresie sau furie, variatia naturala a ritmului cardiac devine slaba si neregulata, sau haotica. In starile de buna-dispozitie, compasiune sau recunostinta, sau cand atentia este asupra respiratiei, aceasta variabilitate este mai mare, devenind coerenta: alternarea dintre cresterea si descresterea ritmului cardiac este regulata si se aliniaza cu alte ritmuri biologice. Aceeasi stare este indusa prin recitarea mantrei budiste Om-Man-Padme-Hum sau a rugaciunii mentionate anterior, in latina. (Aceasta imagine este creata cu programul Instantanee – Freeze-Framer, realizat in cadrul Institutului Heartmath din Boulder Creek, California.)

    Ca si pacinetii dr. Bernardi, oricine poate invata cum sa influenteze echilibrul ritmurilor autonome, care sunt esentiale starilor de sanatate. Unii vor reusi prin recitarea unei mantre sau a unei rugaciuni. Pentru majoritatea oamenilor, acesta poate fi atins prin simpla orientare a atentiei catre interior.

Meditatia in laborator

    In laboratorul sau de la Universitatea Wisconsin, Richard Davidson studiaza schimbarile in activitatea cerebrala a persoanelor care au practicat meditatia timp de ani de zile. Cativa calugari tibetani au participat la experiment – printre ei si Matthieu Ricard, fost biolog devenit calugar budist si filosof, care a ajutat la organizarea experimentului. In timpul meditatiei, ritmurile cerebrale inregistreaza o amplitudine mai ridicata a oscilatiilor, in comparatie cu starile non-meditative. In plus, activitatea masurata in diferite parti ale creierului a oscilat echilibrat. Se spune ca regiunile se sincronizeaza. In cazul creierului, acesta este un fenomen comparabil cu stabilirea coerentei in procesele biologice ale organismului. Davidson si colaboratorii sai au descoperit ca aceasta sincronizare dureaza si dupa sesiunile de meditatie.

    Din fericire, beneficiile pentru sanatate ale acestor stari pot creste chiar si la cei incepatori. Acelasi laborator a efectuat un experiment avand ca subiecti directorii unei importante firme de bio-tehnologie. Au fost analizate doua grupuri. Membrii primului grup nu si-au schimbat obiceiurile, in timp ce membrii celei de-a doua au fost pregatiti pentru meditatia concentrata, asa cum aceasta este predata in cadrul programului pentru spitale, elaborat de Jon Kabat-Zinn. Dupa opt saptamani neandestulatoare, cativa dintre cei care si-au facut un obicei zilnic de a medita pentru perioade scurte, au evidentiat schimbari semnificative in activitatea electrica cerebrala, inregistrata de electroencefalograma (EEG). Regiunile asociate cu starea pozitiva si optimismul (regiunea frontal-stanga) erau mult mai active, in comparatie cu starea lor dinainte, sau cu cea din grupul de control. Toate aceste schimbari au avut loc in numai doua luni de experimente.

    In Calgary, Canada, echipa de cercetare a prof. Linda Carlson de la Centrul pentru Cancer al universitatii a studiat pacientii bolnavi de cancer la san si prostata, care au frecventat programul pentru meditatie. Dupa 8 saptamani, acestia au declarat ca dormeau mai bine, se simteau mai putin stresati, si simteau ca vietile li se imbogateau. De asemenea, meditatia a oferit beneficii si sitemului imunitar. Celulele albe, inclusiv celulele lor luptatoare de tip NK, si-au recapatat profilul normal, proprice luptei impotriva cancerului (aceste rezultate sunt compatibile cu alte studii efectuate in laboratorul lui Richard Davidson. Acestea au aratat ca activitatea sporita a emisferei stangi, asa cum s-a observat dupa meditatie, este asociata cu o activitate mai intensa a celulelor NK, precum si un raspuns mai puternic la vaccinuri. La Colegiul Imperial din Londra, prof John Gruzelier a obtinut rezultate similare la pacientii bolnavi de SIDA. Cei cu activitate intensa a emisferei stangi (acelasi tip de activitate indusa de meditatie) prezentau  o dispozitie mai buna si sunt mai rezistenti la raspandirea bolilor. La Universitatea de Stat din Ohio, prof. Kiecolt-Glaser a demonstrat ca pacientii in varsta, care practicasera exercitii de relaxare timp de o luna, au aratat o crestere semnificativa a celulelor NK. De pilda, in 1999, Bob nu avea 60 de ani si lucra in Consiliul de Educatie, cand a aflat ca suferea de cancer la prostata Dupa efectuarea radioterapiei pentru zona afectata, a inceput un program de meditatie a concentrarii in cadrul Spitalului Calgary. Initial, medita numai 5-10 minute pe zi, dar dupa cateva saptamani a descoperit cum sa faca acest exercitiu sa dureze, cu usurinta, 30 de minute. Dupa cum spune Bob: Meditatia imi ofera o autoritate asupra mintii si trupului, asa cum nu am mai avut pana acum. Ma calmeaza intr-atat, incat pot privi lucrurile in perspectiva pentru a vedea ce se va intampla, nu numai in jurul meu, ci si in corpul meu. Poate parea nebunesc, dar sincer vorbind, trebuie sa recunosc ca ma bucur ca am suferit de cancer, deoarece meditatia m-a indreptat catre un alt drum in viata. Mi-a transformat modul de a trai in familie si in mediul inconjurator. Mi-a oferit un sentiment al directiei pe care nu il aveam inainte.