
Boala celor bogati
Inzestrat cu o putere de preveziune impresionanta, generalul de Gaulle a fondat primul centru international la WHO (World Health Organization) menit sa identifice cauzele producerii cancerului. A fost stabilit in Lyon in 1964 si numit Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului . Astazi, acesta este cel mai mare centru epidemiologic din lume dedicat studiului cancerului. Epidemiologia este o adevarata munca de detectiv. Prin asocieri si deductii, incearca sa identifice cauzele bolilor si progresiei acestora. Aceasta stiinta despre epidemii a aparut intr-un moment in care orase intregi din Europa si America erau devastate in mod sistematic de holera. La mijlocul secolului al XIX- lea, inca nu fusesera descoperiti microbii; ca urmare, nu exista nici o explicatie pentru aparitia holerei, facand-o sa fie cu atat mai terifianta.
De regula, atunci cand epidemiologii nu au identificat inca motivul producerii unei boli, autoritatile sanitare pot inventa felurite argumente dintre cele mai linistitoare, pentru a inspira incredere in toate masurile care se ofera. In 1832, americanii s-au confruntat cu o noua epidemie de holera, iar Consiliul Medical al orasului New York era complet neajutorat. Ei au publicat un buletin in care se afirma ca victimele holerei erau persoane impulsive, imprudente sau predispuse afectiunilor medicale datorita consumului de medicamente nepotrivite. In scopul de a evita contractarea bolii, ei recomandau sa nu se consume bauturi alcoolice, sa se evite statul in curent si, sa se duca o viata cumpatata. Descoperirea bacilului holerei de catre Robert Koch in 1883 a confirmat, de fapt, rolul salatei verzi in transmiterea sa. Restul, in esenta, nu a fost altceva decat medicina empirica (Sunt recunoscator dr. Sandra Steingraber pentru acest exemplu istoric. Ea l-a introdus in cartea sa Living Downstream – o lectura esentiala referitoare la legatura existenta intre poluarea mediului inconjurator si cresterea numarului de cazuri de cancer. intr-o alta stralucita carte referitoare la legatura dintre cancer si mediul inconjurator, dr. Devra Lee Davis indica faptul ca autoritatile secolului XIX nu au avut nevoie de prea multe motive pentru a incepe imediat punerea in practica a unor masuri elementare de imbunatatire a igienei si sistemului sanitar. Aceste masuri au salvat multe vieti, cu mult inainte ca acel cholera vibrio sa fie, in sfarsit, identificat ).
Dr. Annie Sasco isi aminteste astazi ca, la varsta de doisprezece ani, a scris in jurnalul sau ca, intr-o buna zi, se va face doctor si va lucra in WHO. Poate in parte a fost doar ca sa-i arate tatalui sau, sergent de politie si fost luptator in Rezistenta Franceza, ca si ea ar fi capabila sa lupte pentru cauze nobile. Dupa ce a absolvit facultatea de medicina in Franta si si-a luat doctoratul in epidemiologie la Universitatea Harvard, a petrecut douazeci si doi de ani la Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului, din cadrul WHO. Cautarea ei neintrerupta de date demne de incredere a implicat multa munca de teren, purtandu-i pasii in China, Brazilia, America Centrala si Africa. Harta raspandirii cazurilor de cancer, rezultata in urma acestor investigatii, ne furnizeaza acum cele mai bune indicii referitoare la raspandirea rapida a acestei boli. Hartile pe care le-am vazut pe ecranul computerului sau indica frecventa de aparitie a diverse forme de cancer si compara tarile mai afectate de acest flagel cu cele mai putin afectate. Prima harta este uimitor de clara: pentru aceleasi grupe de varsta, cancerul de san, de prostat si de colon apare ca boala caracteristica lumii industrializate, in special a tarilor din occident. Astfel de tipuri de cancer apar cu o frecventa de noua ori mai mare in Statele Unite si Europa de Nord, in comparatie cu China, Laos sau Coreea si de patru ori mai mare decat in Japonia.
Dupa examinarea datelor reprezentate grafic in aceste harti, nu ne putem abtine sa nu ne intrebam daca nu cumva genele asiatice joaca vreun rol protector impotriva cancerului. Insa nu genele sunt raspunsul la aceasta intrebare, in cazul de fata. Pe cand isi desfasura activitatea de cercetare in China, dr. Annie Sasco si-a abordat un coleg chinez, intrebandu-l cum isi explica frecventa scazuta a cancerului de san in acea regiune. Cu un suras amuzat, acesta a raspuns: Este boala femeilor bogate. Ai sa o gasesti in Hong Kong, insa nu aici.
De fapt, frecventa aparitiei cancerului printre chinezi si japonezii din Hawaii si din cartierul Chinatown din San Francisco se apropie cu rapiditate de acea inregistrata de occidentali. Iar in ultimele decenii, frecventa de aparitie a cancerului de san, in orasele principale din China si Hong Kong, s-a triplat.
In introducerea sa la raportul Agentiei Internationale de Cercetare a Cancerului, directorul general al WHO concluziona: Pana la 80% din formele de cancer pot fi influentate de factori externi, cum ar fi stilul de viata si mediul ambiant. Intr-adevar, cel mai mare succes al medicinei occidentale in razboiul impotriva cancerului este disparitia aproape totala a cancerului de stomac in tarile industrializate. In timp ce toti studentii la medicina din anii 60 erau dureros de familizarizati cu aceasta boala grava si comuna, prezenta in fiecare pavilion medical, in ziua de azi aceasta este o boala de care abia se mai discuta in facultatile de medicina. Disparitia cancerului gastric intr-o perioada de patruzeci de ani este atribuita unei mai bune proceduri de pastrare a alimentelor prin racire si mai putin prin folosirea de nitrati si sare pentru conservare: o interventie pur medio-ambientala.
In prezent, este in general recunoscut in biologie si medicina faptul ca multe substante toxice prezente in mediul ambiant au diferite roluri in aparitia primelor celule canceroase intr-un organism si apoi in transformarea lor intr-o tumora cu mult mai agresiva. Acest proces este numit carcinogeneza. Intr-un raport recent, experti ai Institului National pentru Studiul Cancerului, SUA, au subliniat ca procesul de carcinogeneza nu numai ca este responsabil de producerea bolii, dar el se produce dupa ce boala deja a inceput. Astfel, este esentiala cautarea de elemente de protectie impotriva toxinelor care incurajeaza dezvoltarea tumorilor, indiferent daca suntem sanatosi sau deja afectati de aceasta boala. Dezintoxicarea este un concept fundamental prezent in toate traditiile medicale, de la Hippocrate la Ayurveda, fiind absolut necesar in timpurile noastre (conceptul de dezintoxicare cuprinde, de regula, doua notiuni – sfarsitul unei acumulari de substante toxice, pe de o parte, si eliminarea activa a acestora, pe de alta. Aici, il folosesc in principal pentru a ma referi la sfarsitul acumularii de toxine.)
Ca orice alt pacient de acest gen, odata diagnosticat cu cancer am dorit sa stiu ce as fi putut sa fac pentru a-i impiedica aparitia si ce trebuia sa faca ca sa nu imi apara din nou. Spre marea mea surpriza, toate raspunsurile pe care le-am primit au fost evazive si lipsite de angajament: Nu stim exact care ar fi cauza bolii dumneavoastra. Nu fumati. Asta e tot ceea ce va putem sfatui. Este adevarat: cu exceptia tutunului si a legaturii sale cu cancerul de plamani, sunt putine certitudini ca un anumit aliment sau o trasatura particulara a stilului nostru de viata sau al profesiunii ar produce un anumit tip de cancer. Insa, asa cum vom vedea mai tarziu, exista destule elemente, foarte sugestive, care justifica ideea ca ar trebui sa incepem fara intarziere sa ne protejam. Cu atat mai mult cu cat acest lucru nu presupune un efort mare din partea noastra.