cancer colorectal

 Reprezinta una dintre cele mai frecvente neoplazii in tarile civilizate, afectand una din 20 de persoane. Este a 4-a neoplazie dupa plaman, stomac si san. Apare cu o frecventa mai crescuta la sexul masculin si rasa alba si are un varf de incidenta intre 60-65 de ani.

    Factori predispozanti si favorizanti:

1. Factori de risc:
- Consumul de alcool in exces, in special consumul de bere, dubleaza riscul dezvoltarii cancerului
- Fumatul, mai ales in asociere cu consumul de alcool, creste riscul de 2-3 ori
- Iradierea la femei
- Aportul caloric crescut (obezitatea) si sedentarismul

2. Factori genetici: Exista o serie de anomalii genetice mostenite care confera susceptibilitate pentru cancerul colo-rectal. Aici se incadreaza:
- Polipoza familiala adenomatoasa: Aici sunt polipi colonici (polipii sunt excrescente in general pediculate, care apar pe mucoasele din cavitatile organismului, aici pe mucoasa colonica), care au potential ridicat de transformare maligna daca nu sunt extirpati. Acesti polipi colonici se insotesc de polipi duodenali si gastrici, cu un potential mic de malignizare si se pot asocia cu alte cancere – de tiroida, pancreas, ficat.

- Sindromul Lynch: Apare pe mucoasa normala a colonului, fara polipi, aici fiind prezenta o anomalie cromozomiala. Definirea acestui tip este pe baza unor criterii stricte: Exista un membru din familie diagnosticat cu cancer colo-rectal nonpolipozic inainte de 50 de ani; sunt afectate doua generatii succesive; sunt 3 rude afectate, dintre care una este ruda de gradul I cu celelalte doua; este absenta polipoza familiala adenomatoasa (criteriile Amsterdam).
- Mutatii genetice care sunt dobandite in timpul vietii, sub influenta factorilor de mediu.

3. Stari precanceroase: Bolile inflamatorii intestinale cu evolutie cronica – rectocolita ulcero-hemoragica si boala Crohn se pot complica cu aparitia cancerului colo-rectal.

4. Dieta:
- Dieta de tip occidental (cu continut crescut in lipide, carne rosie si saraca in fibre alimentare).
- Dieta saraca in calciu si vitamine antioxidante – A (din caroteni), C si E (peste, fructe si legume)
- Factori de mediu: amine heterociclice (provenite din alimente arse, peste si carne prajite), continut scazut in dieta a seleniului, acidului folic si metioninei

 Clinic: In stadiile incipiente, cancerul colo-rectal este de cele mai multe ori asimptomatic. Manifestarile clinice care apar sugereaza un stadiu deja avansat, cu rezistenta la tratament si potential scazut de vindecare.
1. Manifestari generale: astenie fizica, scadere ponderala, inapetenta (lipsa poftei de mancare), scaderea capacitatii intelectuale.
2. Manifestari colo-rectale:
- Tulburari de tranzit: diaree, constipatie sau alternanta acestora, senzatie de defecatie incompleta, tenesme rectale, emisia unui scaun cu aspect in creion. Scaunele pot fi cu mucus sau striuri sangvinolente, uneori negricios, inchis la culoare (melenic).
- Dureri cu caracter colicativ sau sub forma de jena dureroasa intermitenta, cu localizare frecventa in fosa iliaca, insotita sau nu de meteorism abdominal. Poate iradia in pelvis, coapse sau perineu.
- Hemoragii digestive joase: rectoragii in cantitati reduse, repetate si prelungite, oculte. Acestea pot determina aparitia sindromului anemic.
3. La examenul fizic se inspecteaza regiunea anala; se palpeaza o masa in fosa iliaca, putin mobila si sensibila. La tuseu rectal tumora poate fi palpata daca se gaseste la mai putin de 10 cm de marginea anala.

Investigatii paraclinice necesare:
- Hemograma si biochimia identifica o posibila anemie. Apar modificari in cazul metastazelor hepatice sau osoase. Pentru identificarea sangerarilor microscopice din scaun se realizeaza testul sangerarilor oculte in scaun.
- Colonoscopia este standardul de aur pentru diagnostic, ea permite prelevarea de material bioptic (un fragment de tesut de la nivelul leziunii suspecte, ce va fi analizat micro si macroscopic). Se face o colonoscopie totala pentru a exclude leziuni simultane la diferite segmente. Este de asemenea o metoda de screening si supraveghere a pacientilor cu risc crescut.
- Clisma baritata cu dublu contrast este de asemenea o metoda foarte buna de investigatie a colonului. Este utilizata cand tabloul clinic sugereaza o ocluzie colonica, dar nu poate fi folosita pentru polipi colonici.
- Computer tomografia si rezonanta magnetica nucleara sunt utilizate pentru detectarea extensiei locale a tumorii dar si a metastazelor. La pacientii la care se suspicioneaza o raspandire la nivel abdominal a tumorii se poate face si o ecografie abdominala.
- Echoendoscopia este cea mai buna metoda de stadializare a cancerului colo-rectal, ea identifica extinderea in profunzime in mucoasa colonului a cancerului.
- Antigenul carcinoembrionar identifica precoce prezenta recidivelor.

    Evolutie: Lent progresiva. Netratat, duce la invazia tesuturilor vecine si la aparitia metastazelor. Principala localizare a metastazelor este cea hepatica, dar pot sa mai apara si la nivel pulmonar, ovarian sau sistemului nervos.

    Prognostic: Diagnosticat precoce si tratat chirurgical, supravietuirea la 5 ani este de 80%. Pacientii cu cancer colo-rectal recidivant au o supravietuire <5 ani de la diagnostic, iar la pacientii cu metastaze hepatice, supravietuirea este de 4-5 luni.

    Complicatii: metastazare, ocluzie intestinala, perforatii – fistule recto-vezicale si recto-vaginale, hemoragia.

    Tratamentul:
1. Chrurgical – in functie de localizare, consta in rezectia tumorii si a unei portiuni din intestin; se mai poate asocia o rezectie rectala cu o colorectoanastomoza (se realizeaza o continuitate intre portiunile ramase de colon si rect) sau o amputatie de rect cu realizarea unui anus contra naturii iliac stang definitiv (pacientul va avea capatul liber al intestinului adus la nivelul abdomenului, unde se face o incizie, urmand ca materiile fecale sa se elimine pe la acest nivel, intr-un recipient din plastic special).
2. Radioterapic in cancerul rectal – se face pre si postoperator.
3. Chimioterapic – cu 5 fluorouracil si levamisol. Se face dupa interventia chirurgicala, pentru a limita aparitia recidivelor. Se face in stadii mai avansate. Are numeroase efecte adverse, cum ar fi tulburarile digestive (greturi, varsaturi), uscaciunea gurii, alopecia (caderea parului), amenoreea/azoospermia, toxicitate medulara (leucopenie, limfopenie – ceea ce duce la aparitia mai rapida a infectiilor, cu germeni banali sau cu germeni care sunt nepatogeni la persoane cu sistem imun competent), insomnie.
4. Suportiv, emotional si psihologic – diagnosticul de cancer este o veste cu impact major asupra psihicului pacientului.