margarina - cu mult mai periculoasa decat untul

Figura 19. Hormonul rBGH, injectat in organismul vacilor de lapte din Statele Unite, pentru stimularea productiei de lapte. Se regaseste in compozitia laptelui (non-organic). Poate stimula in organismul uman factorul de crestere derivat din insulina si dezvoltarea celulelor canceroase.

In final, trecerea in furajare de la iarba la combinatia porumb – soia mai are inca un efect advers indezirabil. Unul dintre componentele foarte rare ale regimului nostru alimentar pe baza de resurse animale, ce este posibil sa aiba efecte benefice impotriva cancerului este un acid gras denumit CLA (Conjugated Linoleic Acid – acidul linoleic conjugat; in limba engleza in original – n.trad.). Printre primii care au adus la lumina rolul avut de CLA in lupta impotriva dezvoltarii celulelor canceroase a fost dr. Philippe Bougnou, impreuna cu echipa sa de cercetatori de la INRA (Institutul National de Cercetari Agricole) din Tours, Franta. Potrivit acestora, CLA se regaseste in principal in compozitia branzei, insa numai in situatia in care branza respectiva este obtìnuta de la vaci hranite cu iarba. Astfel, intrerupand cursul normal al regimului alimentar specific vacilor, caprelor si oilor, am eliminat fara sa stim singurul compus benefic anticancerigen pe care acestea l-ar fi putut furniza.

 
Figura 20. Concentratia de acizi grasi de tip CLA (compus despre care se afirma ca ar putea incetini dezvoltarea cancerului) din compozitia branzei produse din lapte provenit de la vaci hranite cu amestec de porumb si soia, comaprata cu cea de la branza produsa din lapte provenit de la vaci hranite cu iarba.⁵⁰

Margarina – cu mult mai periculoasa decat untul

    Cel mai recent factor dintre cei care au dus la schimbarea in rau a regimului nostru alimentar, incepand cam de prin anii ’60, este aparitia margarinei si a grasimilor transformate hidrogenate sau partial hidrogenate. Prin anii ’50, cand s-a facut mai clar legatura intre grasimile animale si bolile cardiovasculare, multi nutritionisti, ca si toata industria alimentara, si-au folosit intreaga putere de convingere pentru a incuraja folosirea margarinei vegetale produsa pe cale industriala, in locul untului. Insa ei au scapat din vedere faptul ca respectivele tipuri de margarina contineau ulei de floarea-soarelui (cu de saptezeci de ori mai multi acizi grasi tip omega-6 decat omega-3), ulei de soia (cu de sapte ori mai multi) si ulei de canola (cel mai putin dezechilibrat, cu numai de trei ori mai multi acizi grasi tip omega-6 decat omega-3). (In unele marci mai noi, echilibrul dintre acizii grasi tip omega-6 si cei tip omega-3 este mai pronuntat. Apropo, de verificat: care sunt cele mai des intalnite marci de ulei din SUA si Canada) in vreme ce aceasta modificare a regimului alimentar a ajutat la scaderea nivelului de colesterol, ea a provocat, in acelasi timp, si o crestere brusca a cazurilor de tulburari inflamatorii si, potrivit statisticilor provenite din unele tari, chiar cazuri de infarct. In Israel, de exemplu, exista recomandari religioase care interzic consumul de carne si produse lactate la aceeasi masa. Astfel, untul este practic exclus, iar gatitul alimentelor se bazeaza preponderent pe margarina vegetala, foarte bogata in acizi grasi de tip omega-6, si pe uleiul de floarea-soarelui, care este cu mult mai ieftin decat uleiul de masline. Ca urmare, a aparut paradoxul israelian, distinct fata de paradoxul american, de care am vorbit mai inainte: Israelul este marcat de unul dintre cele mai scazute niveluri ridicate frecvente a cazurilor de infarct miocardic si obezitate.
    In Ierusalim, dr. Elliot Berry, profesor de nutritie la Universitatea Hadassah, a identificat si el legatura dintre bolile cardiovasculare, obezitate si nivelul ridicat de acizi grasi tip omega-6, in ceea ce-i priveste pe israelieni. Cand Pierre Weill l-a vizitat pentru a examina legaturile existente intre regimul alimentar si pastrarea sanatatii, Elliot Berry, un evreu practicant al religiei iudaice, l-a asigurat cu un zambet mucalit: Stiti, eu nu prea cred in multe lucrari, in afara de Dumnezeu, desigur, si de importanta raportului dintre omega-6 si omega-3!
                                                          
Alimentele create artificial – aparitia grasimilor transformate

    Am fost coplesit nu numai de margarina, dar si, intr-o masura apreciabila, de alte alimente create artificial, cum ar fi fursecuri, piscoturi, tarte, amestecuri sau felii subtiri de cartofi prajiti (chipsuri), toate continand uleiuri vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate (grasimi transformate). Acestea sunt uleiuri ce contin intr-o proportie foarte mare acizi grasi tip omega-6 (in special de soia, uneori de palmier sau de canola), modificate pentru a putea ramane solide la temperatura camerei (in conditiile in care aceste uleiuri sunt fluide in starea lor normala, chiar si cand sunt tinute la frigider). Modificarile suferite le fac sa fie mai putin digerabile si le inzestreaza cu un potential inflamator chiar mai mare decat cel al acizilor grasi omega-6, in starea lor naturala.
    Insa aceste uleiuri au un avantaj: nu rancezesc. Iata de ce sunt folosite la prepararea aproape tuturor alimentelor create artificial, destinate sa petreaca saptamani sau luni intregi pe rafturile marilor magazine. Ca urmare, motivul pentru care aceste uleiuri vatamatoare au pus stapanire generala pe noi este unul pur industrial, pur comercial. Ele nu au existat inainte de Cel de-al Doilea Razboi Mondial si, cu toate acestea, nivelul productiei si consumului lor a explodat, literalmente, incepand cu 1940.

Figura 21. Cresterea productiei de uleiuri vegetale, ce contin acizi grasi tip omega-6, pentru consumul uman, in secolul XX.